În această zi, 30 ianuarie, Sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi Vasile, Grigore și Ioan, familia Suțu sărbătorea onomastica lui Grigore, prin cel mai important bal din an:

„La soții Suțu erau primiri în toate duminicile. El, înmânușat ca de obicei, primea pe invitați la capul de sus al scării, iar ea, așezată pe canapea, făcea cerc.

În timpul carnavalului, în toate joile aveau serată dansantă, la care luau parte invitați mai puțin numeroși, oarecum aleși. Apoi mai dădeau două mari baluri, dintre care unul costumat. Cel mai deosebit era acela din 30 ianuarie, de ziua onomastică a lui Grigore Suțu.

În acea seară, ca la balurile mari, se deschideau toate saloanele și, în afară de cel roșu cu brocart, se mai deschidea și celălalt, galben cu stucaturi și oglinzi de mari dimensiuni.
La acel bal, Domnilor le făcea cinste să ia parte. Atunci Grigore Suțu, cu puțin înainte să sosească înalții oaspeți, îi aștepta la intrarea de jos fără mănuși, deoarece Domnitorul Carol îi întindea – nu știu dacă numai două degete potrivit obiceiului păstrat până la sfârșitul vieții sau mâna întreagă – iar el, ținând în mână un candelabru cu lumânări aprinse și precedând perechea domnească, urca scara de-a-ndăratelea până la intrarea în salonul de recepție, unde li se înclina Irina Suțu. Invitații, în așteptare, erau înșirați de-a lungul pereților salonului, iar Domnitorii făceau ocolul acelui cerc, găsind pentru fiecare câteva cuvinte.”

Emanoil Hagi-Mosco, Amintirile unui oraș