Comunicat de presă

În perioada 7-8 martie 2017, la sediul ONU din New York, a avut loc cea de-a doua sesiune plenară a Procesului de Negocieri Interguvernamentale (IGN) privind reforma Consiliului de Securitate (CS), din cadrul celei de a 71-a sesiuni a Adunării Generale a ONU (AG).

Reuniunea, coordonată de către cei doi copreședinți ai procesului de negociere –  Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion Jinga și, respectiv, omologul său tunisian, ambasadorul Mohammed Khaled Khiari – a fost dedicată evaluării pozițiilor statelor membre ONU pe trei dintre cele cinci teme majore aflate pe agenda procesului de reformă a CS: reprezentarea regională, categoriile de membri și chestiunea dreptului de veto.

În intervențiile sale, ambasadorul Ion Jinga a subliniat că  transparența și deschiderea spre compromis sunt principii ce trebuie să guverneze faza actuală a negocierilor. Evidențiind caracterul politic al temelor aflate în dezbatere, a evidențiat necesitatea păstrării echilibrului între reprezentativitatea CS și consolidarea eficienței acestui for.

A menționat câteva date statistice care explică interesul în creștere pentru acest subiect: până în prezent, singura extindere a CS a avut loc în anul 1965,  când numărul membrilor nepermanenți a crescut de la 6 la 10 (iar numărul total, inclusiv membrii permanenți, de la 11 la 15), în condițiile în care numărul statelor membre ONU s-a dublat, de la 51 în 1945, la 118 în 1965;  de atunci și până în prezent,  numărul statelor ONU a crescut cu încă 60 de procente. Dacă în 1945 raportul între numărul total al membrilor CS și numărul membrilor AG ONU era de 1:5, în anul 2017 este de 1:13; similar, în 1945 raportul între numărul membrilor nepermanenți ai CS si numărul membrilor AG ONU era de 1:8, iar în prezent este de 1:19. Evaluări asemănătoare pot fi extinse și la nivelul reprezentării grupurilor regionale.

Diplomatul român a remarcat interesul majorității statelor membre pentru o reprezentare mai echilibrată a celor cinci grupuri regionale în CS, dar și abordările diferite pe acest subiect, precum și ideea tot mai pregnantă a asigurării unei mai bune reprezentări a țărilor mici în CS, cu precădere a celor în curs de dezvoltare.

Invocând legătura existentă între dimensiunea CS, numărul de locuri alocate grupurilor regionale și categoriile de membri, a apreciat că negocierea celor cinci teme aflate pe agenda reformei CS trebuie sa se desfășoare pe baza principiului „nothing is agreed until everything is agreed”, pentru a permite abordarea secvențială a acestora.

Referitor la chestiunea dreptului de veto, a sugerat  identificarea unor posibile conexiuni între această temă și metodele de lucru ale CS, reiterând  necesitatea menținerii obiectivului  eficienței CS în abordarea acestei teme.

La rândul său, ambasadorul tunisian a subliniat disponibilitatea co-președinților de a sprijini statele membre în a identifica poziții comune față de chestiunile legate de reforma CS.

În prima zi a sesiunii de negocieri au luat cuvântul 52 de reprezentanți ai unor țări și grupuri de state, care și-au prezentat pozițiilor actualizate pe cele trei teme aflate pe agendă. În cea de-a doua zi, discuțiile au avut un caracter interactiv, favorizând o mai bună înțelegere a marjei de flexibilitate a participanților.

S-a constatat creșterea nivelului de așteptare al statelor față de evoluția negocierilor privind reforma CS, în condițiile în care un număr de peste 180 de țări și-au manifestat interesul față de acest subiect, precum și accentuarea tendinței de a se identifica elementele de convergență care să permită trecerea la faza negocierilor pe text.

Cei doi copreședinți au anunțat că, pe baza evaluării rezultatelor acestei sesiuni, va fi stabilită agenda următoarei runde de negocieri, prevăzută a avea loc la 3-4 aprilie 2017.