Reprezentantul Permanent al României la ONU a co-prezidat prima reuniune plenară a Procesului de Negocieri Interguvernamentale (IGN) privind reforma Consiliului de Securitate (CS) din cadrul celei de a 71-a sesiuni a Adunării Generale a ONU (New York, 6-7 februarie 2017)

În perioada 6-7 februarie 2017, la sediul ONU din New York, a avut loc prima reuniune plenară a Procesului de Negocieri Interguvernamentale (IGN) privind reforma Consiliului de Securitate (CS) din cadrul celei de a 71-a sesiuni a Adunării Generale a ONU (AG). Reuniunea a fost coordonată de cei doi co-președinți ai procesului de negociere: Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion Jinga si, respectiv, omologul său tunisian, ambasadorul Mohammed Khaled Khiari.

Sesiunea a fost dedicată unei evaluări actualizate a pozițiilor statelor membre ONU pe tema parcursului viitor al negocierilor, din perspectiva celor cinci teme majore aflate pe agenda reformei CS: categoriile de membri, utilizarea dreptului la veto, reprezentarea regională, dimensiunea CS și metodele de lucru ale acestui,  relația dintre CS și AG.

La deschiderea evenimentului a participat Președintele AG ONU, Peter Thomson, care a arătat că reforma CS trebuie să atingă obiectivul de consolidare a reprezentivității, eficienției și capacității de răspuns de care CS trebuie să dispună în contextul global actual, în care provocările devin din ce în ce mai complexe. A reiterat, totodată, rolul esențial al statelor în conducerea acestui proces (“a member states driven process”).

Ambasadorul tunisian a făcut trimitere la dialogul fructuos purtat de către cei doi co-președinți cu un număr mare de state și grupuri de țări în perioada consultărilor informale care au precedat sesiunea de negocieri, inclusiv în cadrul reuniunii retreat de la Doha (Qatar), din 14-15 ianuarie 2017. A arătat că obiectivul major al acestei prime sesiuni este acela de a facilita o platformă comună pentru o mai bună înțelegere a pozițiilor statelor, care să permită avansarea negocierilor pe subiectul reformei CS.

Ambasadorul Ion Jinga s-a referit la factorii care pot genera un progres real în domeniul reformei CS: implicarea tuturor statelor în negocieri  – deoarece o serie de țări membre ONU nu au intervenit până în prezent în dezbateri, iar orice soluție va trebui să aibă la bază un sprijin politic cât mai larg („the widest possible political acceptance”) – și necesitatea unei flexibilizări suplimentare a pozițiilor, care să permită atingerea masei critice în favoarea unei soluții negociate.

Diplomatul român a prezentat un „decalog” de conduită menit a permite relansarea procesului de negociere: crearea unui climat de încredere pe parcursul negocierilor, asigurând că cei doi co-președinți vor acționa întotdeauna cu bună-credință și imparțialitate pentru facilitarea unei formule care să respecte interesele majore ale tuturor statelor ONU; o mai bună înțelegere de către fiecare actor implicat a pozițiilor celorlalți participanți, pentru depășirea blocajelor generate de abordări aparent ireconciliabile; continuarea procesului de negociere pornind de la elementele de convergență identificate în rundele din anii precedenți; abandonarea tentațiilor pentru jocul de sumă nulă; necesitatea manifestării unui interes susținut din partea tuturor statelor; plasarea negocierilor în contextul și realitățile internaționale actuale, deoarece refoma CS nu este un experiment în eprubetă, ci un proces eminamente politic; respectarea principiilor care ghidează negocierile, adoptate de AG în anul 2008, și anume: buna-credință, respectul reciproc, caracterul deschis, inclusivitatea și transparența IGN; necesitatea clarificării cadrului pentru eventuala completare a acestor principii, evocată de o serie de țări; acceptarea ideii că soluția de compromis va trebui să fie una în care „nobody may expect to get everything, but everybody is entitled to get something”; așteptările legitime trebuie însoțite de asumarea unor responsabilități pentru avansarea negocierilor din partea tuturor statelor ONU; progresul în aceste negocieri nu poate fi decât rezultatul unui efort comun, iar construcția consensului necesită voință politică și timp pentru acomodarea pozițiilor („if there is a will, there is a way”).

Prima zi a sesiunii de negocieri a fost dedicată prezentării pozițiilor actualizate ale principalilor actori implicați în proces (au luat cuvântul 56 de reprezentanți ai unor țări – inclusiv cei cinci membri permanenți ai CS – sau grupuri de țări). În cea de a doua zi, discuțiile au avut un caracter interactiv, acesta fiind un element de noutate, introdus de către cei doi co-președinți, foarte  bine primit de către participanți.

Discuțiile au permis o mai bună înțelegere a punctelor de convergență, respectiv, de divergență, dar și a ceea ce reprezintă „red lines” în pozițiile exprimate, în efortul de identificare a modalităților optime pentru avansarea procesului de reformă a Consiliului de Securitate.

Totodată, această primă sesiune de negocieri a reușit să faciliteze o mai bună percepție a statelor asupra importanței acceptării ideii de compromis, având în vedere că obiectivul major rămâne același pentru toți: un CS care să răspundă cât mai bine evoluțiilor și exigențelor globale actuale.

Cei doi co-președinți au anunțat că intenționează să organizeze sesiuni de negociere cu o frecvență lunară, iar între acestea vor continua consultările informale, într-un efort de găsire a unui numitor comun.