Go to ...

Mandri de parteneriatul cu Agerpres

Agentia Nationala de Presa a Romaniei

RSS Feed

18 iulie 2024

Zilele academice Petru Șpan, ediția a III-a


Zilele academice Petru Șpan, ediția a III-a 

14 -15 iunie 2024, Lupșa, jud. Alba.

,,E aproape un spațiu fabulos – Lupșa, această localitate emblematică a Ținutului Munților Apuseni, țara aurului și a pietrei – cum o numea Geo Bogza. Și nici nu ar putea fi altfel, fiindcă la Lupșa a ființat un cnezat – deci o întemeiere! Aici, în Țara Moților, s-au născut eroii anonimi și cunoscuți, care au adus-o prin timp și au predat-o urmașilor, ca și munții lor – învolburați ca Detunata, care au transformat Apusenii într-o cetate inespugnabilă, păstrându-i între zidurile ei naturale pe aceia care n-au plecat grumazul: MOȚII. În fruntea lor au pășit Horea și Iancu și atâția care s-au jertfit pentru a pstăra fiinaț strămoșească.” Ion POPESCU TOPOLOG, editorul monografiei Lupșei ,,Lupșa – aur și oameni”.

Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu prof. univ. dr. Ioan Vlad.

DMC Ne pregătim de un început de vară frumos, pentru că suntem din nou invitați la Lupșa, la zilele academice Petrușpan. Domnul profesor Ioan Vlad ne bucură cu aceste întâlniri și nu se lasă, își dorește să le facă în fiecare an.  Și iată-ne acum, într-un an dedicat lui Avram Iancu, unde mai bine decât la Lupșa, în țara moților, să ne întâlnim, să vorbim, nu doar despre acest mare om al istoriei româniei, dar și multe altele. De ce aceste zile academice Petru Șpan la Lupșa? 

IV Pentru că a început să ne placă, să ne obișnuim, suntem la a treia ediție, am văzut că au mers bine precedentele, am impresia că suntem pe o linie ascendentă. De ce academice? Pentru că Petru Șpan este un universitar, este un profesor, doctor de secol XIX, a murit în 1911, lupșean de-al nostru, dar a făcut o treabă academică, are o listă lungă de cărți personale și cred că dacă trăia și prindea 1918,  marea unire, ajungea academician, ajungea membru al Academiei Române și ar fi meritat-o.  Este unul din cărturarii de vârf ai secolului XIX, ai teologiei de la Sibiu. Noi, lupșenii firește că ne mândrâm cu el în mod deosebit și mi s-a părut potrivit să-l sărbătorim în fiecare an, nu doar printr-o conferință sau acțiune omagială, dar și prin niște zile academice pe care să le numim Petru Șpan. Sigur că este un omagiu lui Petru Șpan, direct sau indirect, dar și alte multe probleme cu care comunitatea lupșeană se confruntă  sau pe care i le provocăm și le provoacă și încearcă să găsească soluții științifice și administrative,  proiecte de viitor și aniversări și alte lucruri care țin de cultura locală, țin de spiritul Lupșei, de tradiție, de obișnuințele cărturărești, care nu-s de ieri de-alaltăieri la Lupșa, așa încât cred că și anul ăsta punem cărămidă peste cărămidă în cea de-a treia întâlnire cu niște lucruri specifice pentru anul acesta.

Firește Bicentenarul Avram Iancu este primul modul al sesiunii de vineri după masă 14 iunie cu vreo 7-8 intervenții, cu un recital de poezie, cu un recital de pian, tot pe subiect s-au apropiat și asta pentru că sigur, toți suntem ai lui Avram Iancu, toți suntem Avram Iancu, cum spune poetul, dar și pentru că Avram Iancu este un lupșean în sensul că a fost foarte legat de Lupșa. Există o bătălie de proporții care s-a dat pe raza comunei Lupșa și mormintele de atunci și locul unde mergem anual și venerăm eroii Revoluției Pașoptiste. Avram Iancu a venit după Revoluție sistematic la Lupșa și se întâlnea cu capitanii lui. Există dovezI, există o tradiție bogată a legăturii cu Avram Iancu, a căpitanilor, a eroiilor din Revoluție la Brașov. Petru Șpan pomenește de Avram Iancu la Lupșa, de întâlnirea lui cu Avram Iancu și firește de comunitatea, de aspirații, de idealurile lui Avram Iancu cu Petru Șpan. Deci legătura este foarte bună. Apoi există o tradiție destul de bine cultivată de Pamfil Albu, creatorul muzeului, care a croșetat foarte frumos, literar, o literatură populară, o memorialistică, o reconstituire a întâlnirilor lui Avram Iancu, a dialogurilor, le-a lăsat scrise și ește și un portret al lui Avram Iancu admirabil de acolo. Deci este un Avram Iancu semnificativ în spiritualitatea Lupșei și vrem să-l evocăm și sper să iasă o chestie frumoasă, originală și să nu repetăm ceea ce se mai întâmplă pe la alte omagieri de anul acesta.

DMC Să revenim puțin la numele Petru Șpan. În Lupșa încă sunt familii cu acest nume? 

IV Da, este un neam mare al Șpăneștilor. Petru Șpan este vârful cărturăresc al neamului,  dar sunt și alte personalității. Au mai fost preoți, a fost un pictor de bisericii Gheorghe Șpan și câteva din bisericile Lupșei sunt pictate de el. Există un director de liceu pe la Cluj, Mircea Șpan. Apoi avem un episcop român al Italiei, preasfințitul Siluan, care este Șpan. Din familia Șpan, preoții de la Sibiu, de la Gura Râului Sibiu, cu câțiva membrii onorabili, de altfel toții, dar câțiva vreau să zic teologii, preoți, dar și universitari și doamna doctor Marga care vine regulat la întâlnirile noastre, din familia Șpan. Preoteasa Șpan de la Sibiu, mama celor de la Sibiu, este o venerabilă creștină ortodoxă, desăvârșită  din discipolii dihovnicește ai lui Arsenie Boca, ne mândrim cu ei. Deci, Șpăneștii sunt un nume mare la Lupșa, fac o figură frumoasă și astăzi. De altfel, Petru Șpan a fost foarte repede acceptat ca patron de școală. Liceul de la Baia de Arieș, acum se cheamă doctor Lazăr Chirilă, ca prim patron în perioada interbelică a fost Petru Șpan, pentru că era personalitate recunoscută din zona și mare pedagog, deci foarte potrivit să patroneze o școală din zona Lupșa, mă rog, de pe Arieș. S-a schimbat, după al doilea război, patronajul la Baia de Arieș,  de la Petru Șpan la Lazăr, dar, mă rog, el rămâne un personaj respectat și în afara Lupșei. O treabă foarte frumoasă o face părintele Necula de la Sibiu, care este urmaș al lui Petru Șpan la catedră și în pedagogie,  în predarea pedagogiei la Institutul Teologic. Îi republică lucrărilE lui Petru Șpan. Cel puțin de vreo trei titluri știu că le-a încheiat, ne-a și prezentat anul trecut două dintre ele, pentru că a venit la întâlnirea noastră de anul trecut, și sper, mă rog, și eu aș fi vrut să mă înham la o restituire de felul acesta, mai ales că Petru Șpan are un studiu foarte frumos, un ciclu, o serie de articole despre moții și firea. Iese o broșurică foarte frumoasă despre moți,  și are o concepție absolut interesantă și foarte echilibrată despre moți și despre țara moților, despre înțelegere, că sunt multe discuții pe unde-i țara moților, cât e de mare, și mulți o restricționează foarte mult în realitate. El a înțeles din capul locului că țara moților e toată zona munților Auseni, de la Mureș la Criș.

DMC Ne facem bagajul la jumătatea lui iunie și venim la Lupșa.

IV Da, pe14 și15 iunie, între alegeri și Rusalii, vineri-sâmbătă la Lupșa, două zile, o sesiune de intensitate  cu mulți participanți, sper să putem gestiona conferința și să poată toți vorbi cât trebuie.  Sper să fie o întâlnire de suflet a lupșenilor, cu prietenii, cu simpatizanții lui Petru Șpan, ai lui Avram Iancu, ai celor de astăzi care țin sus steagul la Lupșa.  

More Stories From News

About Asociaţia Jurnaliştilor Români de Pretutindeni