66 de gravuri înfățișând domnitori români expuse la biblioteca Academiei Române.
18 mai 2023
Comunicat
Vernisaj expoziția „MEMORIUL ASUPRA PORTRETELOR DOMNILOR ROMÂNI“
Joi, 18 mai 2023, ora 12
Sala „Theodor Pallady“, Calea Victori 125
O expoziție a cărei poveste începe în urmă cu peste o sută de ani, în 1874, când academicianul Dimitrie Alexandru Sturdza dăruiește Academiei Române 18 gravuri reprezentând portrete de domnitori români și prezintă studiul intitulat „Memoriul asupra portretelor domnilor români“. Studiul a fost publicat un an mai târziu, în 1875, deși autorul îl considera incomplet, pentru că nu a putut să ilustreze cu gravuri corespunzătoare fiecare din cele 29 de portrete pe care le analizase pe baza cercetărilor făcute la Biblioteca Națională din Paris, în colecția imperială de la Viena și în alte câteva colecții din țară.
Cabinetul de stampe al Bibliotecii Academiei Române dorește să aducă un omagiu acad. D.A: Sturdza, unul dintre cei mai mari donatori ai Academiei Române, și reia ediția din 1875 a „Memoriul…“ oferind acum o ediție adăugită și adnotată, completând cu ilustrația corespunzătoare așa cum și-ar fi dorit autorul.Toate gravurile reproduse în volum provin din colecțiile Cabinetul de stampe al Bibliotecii Academiei Române și fac obiectul expoziției dedicate lui D.A. Sturdza, ca omagiu adus unui dintre cei mai mari donatori ai Academiei Române.Expoziţia este organizată cu ocazia împlinirii a 190 de ani de la nașterea lui Dimitrie Alexandru Sturdza-Miclăușeanu, născut la 10 martie 1833, la Miclăuşeni, județul Iaşi, descendent dintr-o mare familie boierească moldoveană.Colecționar împătimit, pasionat de istorie, având un cult al documentului și al mărturiilor istorice, a alcătuit impresionante colecţii de documente, cărţi, stampe, hărţi și monede, pe care le-a dăruit, încă din timpul vieții, Academiei Române.
Cea mai impresionantă dintre ele este colecția numismatică.Ales membru al Academiei Române în 1871, a fost președintele acesteia între 1882-1884, vicepreședinte și secretar general, președinte al Secțiunii istorice. Cu aprofundate studii de economie, finanţe şi istorie la Berlin, Jena, München, Freiburg, Göttingen şi Bonn, s-a dedicat carierei politice, deținând vreme de 50 de ani funcții importante în conducerea țării. A militat pentru Unirea Principatelor Române și a fost secretarul particular al domnitorului Al.I. Cuza, agent diplomatic la Constantinopol, ministru de Finanţe în repetate rânduri, ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice, preşedinte al Consiliului de Miniştri, președinte al Senatului, membru fondator al Partidului Național Liberal.
Ca economist a abordat problemele financiare ale României (Banca Naţională şi reforma monetară, 1889), iar ca istoric s-a preocupat de editarea documentelor privitoare la istoria modernă a României.