Comunicat de presa 3.08.2022

In anul 2033, pe Pamant vor sosi primele mostre de pe o alta planeta, iar Romania este implicata in aceasta misiune istorica pe Marte, realizata de NASA si ESA. Specialistii romani vor contribui la unul dintre cei mai sofisticati si avansati roboti spatiali — un brat robotic ce va fi folosit pentru preluarea mostrelor de roca si praf si trimiterea lor pe Pamant pentru a raspunde la intrebarea: a existat viata pe Marte?

Misiunea Mars Sample Return este o extrema de ambitioasa. Arhitectura ei cuprinde trei lansari spatiale de pe Pamant, o lansare in premiera de pe o alta planeta si o capsula spatiala care va aduce inapoi, pe Pamant, mostrele de pe planeta Marte. Acestea vor putea fi studiate în cele mai performante laboratoare ale lumii, cu tehnologii complexe de ultima ora.

In cadrul misiunii, bratul robotic european — Sample Transfer Arm (STA) — va juca un rol esential. Acesta va fi lansat spre Marte in a doua jumatate a acestui deceniu si va amartiza in apropierea locatiei rover-ului american Perseverance, care aduna in prezent probe de pe planeta Marte. Capabil sa „vada”, sa „simta” si sa ia decizii autonome, Sample Transfer Arm va identifica, va ridica si va transfera tuburile ce contin aceste mostre intr-un container ce va fi lansat pe orbita planetei Marte de un lansator numit Mars Ascent. Vehicul (MAV). Mai departe, containerul va fi preluat de un modul dezvoltat complet in Europa si adus inapoi pe Pamant.

Sample Transfer Arm este o capodopera a roboticii spatiale. Acesta este conceput pentru a fi autonom, extrem de fiabil și robust. Designul sau imita un brat uman, cu umar, cot si incheietura, si are propriul creier si ochi incorporati. Robotul poate efectua o gama larga de miscari avand sapte grade de libertate.

Romania va avea contributii importante la realizarea acestei tehnologii de varf a industriei spatiale europene. Specialistii romani vor contribui la siguranta bratului robotic si se vor asigura ca acesta „vede” si interpreteaza corect realitatea.

COMOTI — Mentinerea bratului robotic in siguranta

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare COMOTI este responsabil pentru dezvoltarea unor echipamente critice misiunii Mars Sample Return, numite Hold Down & Release Mechanism (HDRM), tehnologie care va zbura pe Marte.

HDRM-urile vor avea rolul de a bloca si asigura bratul robotic european (Sample Transfer Arm) pe platforma statica NASA (Sample Retrieval Lander) in timpul lansarii de pe Pamant, pe toata durata calatoriei spre Marte si in faza de amartizare. Mecanismele vor proteja bratul robotic, prevenind deteriorarea acestei durate misiunii din cauza incarcarilor si socurilor mecanice, respectiv a dilatarilor termice survenite in urma expunerii unui domeniu mare de temperatura.

Odata platforma ajunsa pe Marte, echipamentele vor elibera bratul astfel incat aceasta sa-si poata incepe misiunea.

Complexitatea bratului robotic — data de cele 7 grad de libertate, o lungime de pana la 2,5 metri si o masa de peste 35 de kg — face ca aceste mecanisme, trei la numere, sa fie la randul lor complex si vital pentru misiune. Ele vor fi realizate in intregime in Romania, de la proiectare, pana la fabricarea si testarea mai multor modele experimentale si apoi a modelului final, gata de lansare, fiind primele echipamente realizate de COMOTI care zboara in spatiu intr-o misiune de explorare planetara — dovada a cresterii maturitatii tehnologice din zona spatiala din Romania.

Mecanismele vor avea o interfata mecanica cu bratul robotic dezvoltat de compania italiana Leonardo, dar si cu platforma NASA, dezvoltata de Jet Propulsion Laboratory (JPL), astfel ca echipa din Romania va lucra atat cu partenerii europeni, cat si americani. Echipa COMOTI va participa, de asemenea, la fazele de integrare a mecanismelor pe bratul robotic in Italia si pe platforma in SUA, o oportunitate unica de transfer de cunostinta dinspre ESA si NASA catre Romania.

GMV Romania — verificarea fiabilitatii bratului robotic

GMV Romania are taskul de a verifica la sol, inainte de lansare, ca toate operatiunile, miscariile si datele culese de senzorii bratului robotic realizat de compania din Italia, Leonardo, functioneaza corect. Astfel, echipa din România va dezvolta trei seturi de echipamente de validare electronică la sol (EGSE – Electronic Ground Support Equipment). Doua dintre ele vor fi folosit in Italia la sediul Leonardo si unul va fi livrat direct catre NASA JPL, in SUA, pentru ultimele verificari inainte de lansare.

GMV Romania contribuie si la Perception Unit a carui dezvoltare este coordonata de GMV Spania — o unitate electronica ce joaca un rol important in manevrarea bratului robotic. In aceasta unitate se afla camere care furnizeaza informatii pentru algoritmii bratului, astfel incat acesta sa poata recunoaste si ridica mostrele in siguranta. GMV Romania contribuie la activitățile de design mecanic și structural pentru Perception Unit, realizarea unui grup de sub-contractori din mai multe tari. Echipa din Romania, de asemenea, suport colegilor din Spania si pentru dezvoltarea algoritmilor care ajuta bratul sa “vada” in jurul sau.

Programul de explorare robotică, o prioritate pentru ROSA

“Contributia industriei si mediului de cercetare din Romania in aceasta misiune NASA-ESA de pionierat este rezultatul concret al eforturilor ROSA de a promova dezvoltarea in tara de capacitati relevante pentru misiuni de explorare planetara. Am susținut participarea Romaniei la programul optional al Agentiei Spatiale Europene de explorare robotica si cu echipaj umani tocmai pentru a oferi actorilor spatiali din Romania sansa de a participa la proiectele ESA din acest domeniu, pentru a-si creste gradul de maturitate tehnologica un schimb de cunostinte intre specialistii din Romania si cei din Europa si chiar Statele Unite ale Americii. Ca urmare, in cadrul misiunii Mars Sample Return, echipamente dezvoltate integral in Romania vor zbura pe Marte, jucand un rol important pentru buna desfasurare a misiunii,” a declarat Dr. Fiz.

Consortiul industrial european implicat in constructia bratului reuneste companii din Spania, Franta, Romania, Danemarca, Grecia, Elvetia si Republica Ceha, sub conducerea companyi Leonardo. Aceasta vor proiecta, fabrica, integra si testa bratul robotic.
 
Cum se va desfasura misiunea Mars Sample Return?

Ajuns pe Marte de anul trecut, roverul Perseverance colecteaza diverse mostre de pe planeta. Urmatoarea lansare de pe Pamant, prevazuta pentru anul 2027, va trimite pe Marte o platforma de colectare a acestor mostre (Sample Retrieval Lander), un brat robotic care sa ajute la manevrarea mostrelor si — o noutate anuntata pe 27 iulie 2022 — doua elicoptere asemanatoare. lui Ingenuity, un model care deja si-a dovedit eficienta si care a functionat cu o peste durata de viata planificata.

Cele două elicoptere vor fi o soluție suplimentară pentru transportul mostrelor spre platforma Sample Retrieval Lander. Dar, in principal, responsabil de aceasta sarcina va fi roverul Perseverance.
Mai departe, intervine un element cheie al misiunii — un brat robotic construit de ESA, cunoscut sub numele de Sample Transfer Arm (STA). Acesta va manevra tuburile care contin probele de sol martian si le va transfera spre o racheta, ce va fi lansata spre orbita planetei Marte. Mars Ascent Vehicle va fi primul vehicul spatial lansat de pe o alta planeta.

Avand mostrele la bord, acesta se va intalni in orbita cu o alta nava spatiala — ce va fi lansata in 2028, sub numele de Earth Return Orbiter. Probele de pe Marte vor fi expulzate in spatiu intr-o capsula ca o minge de baschet, ce va fi prinsa si integrata in capsula spatiala furnizata de ESA. Aceasta va reveni pana in proximitatea Pamantului, dupa care va trimite mostrele pe Pamant.

***
Agentia Spatiala Romana (ROSA) este o institutie publica finantata integral din venituri proprii, functionȃnd conform Hotaririi Guvernului Romaniei nr. 923/20.11.1995 si a actelor ulterioare in sistemul Ministerului Educatiei si Cercetarii Stiintifice — Autoritatea Nationala Pentru Cercetare Stiintifica si Inovare (ANCSI). ROSA dezvoltă Programul National Spatial si coordoneaza implementarea acestor proiecte de cercetare si aplicatii spatiale, fiind autorizata sa infiinteze centrul de cercetare si dezvoltare. Totodata, Agentia este organizatia conducatoare a Programului de Cercetare, Dezvoltare si Inovare STAR — Tehnologie Spatiala si Cercetare Avansata (Space Technology and Advanced Research). ROSA a reprezentat Guvernul Romaniei in programul de cooperare internationala, precum cele cu Agentia Spatiala Europeana (ESA) sau Organizatia Natiunilor Unite (ONU). Agentia desfasoara si propriile proiecte de cercetare stiintifica si dezvoltare prin ROSA Research Centre. Din 2004 Agentia este condusa de Presedinte, Dr. Fizician Marius-Ioan Piso.
Pentru a fi la curent cu cele mai noi stiri din partea Agentiei Spatiale Romane, va rugam sa completati formularul disponibil aici.