O democrație americană – O tragedie americană (Scurtă recapitulare)
23 ianuarie 2021
Alexandru Cetăţeanu/Montréal, Canada
Sper că scriitorul comunist Theodore Dreiser nu se va supăra că-i citez cartea O tragedie americană în contextul Americii actuale… Tragedie şi democraţie… pe pâine – să se bucure poporul! Să apărăm democraţia, să apărăm Republica Americană! Am auzit mai mult ca niciodată aceste sintagme în ultimul timp. Sună frumos, dar câtă ipocrizie! Democraţie fără democraţie sau democraţie stalinistă, exact la asta s-a ajuns.
Cine a câştigat alegerile „libere şidemocratice” în SUA ? Este o întrebare aproape interzisă. Ştie toată Planeta încă din 4 noiembrie 2020, că preşedintele „ales” este Joe Biden (78 de ani!), omul Partidului Democrat, fost vice-preşedinte al SUA pe vremea lui Barak Obama. De unde se ştie? Aşa au susţinut la unison instituțiile mass-media principale – Main Stream Media –MSN (ABC, CNN, NBC, NPR, Washington Post etc). Alte opinii, precum cea avansată de preşedintele Trump, că s-au fraudat masiv alegerile, au fost cenzurate cu abilitate, sau clasificate ca „ridicole”, „total nejustificate”, „absurde”, fără nicio sustinere cu probe. Oare chiar aşa să fie, „fum fără foc”?
Îmi permit să scriu aceste rânduri fiind documentat cu ce s-a întâmplat şi se întâmplă în SUA. Este ţara pe care o cunosc mai bine ca pe România – am călătorit prin 47 de state americane, am scris cartea ”Străin în America” şi mi-am făcut mulţi prieteni din clasa de mijloc a societăţii. Din diferite surse (una este și publicația on line și pe hârtie THE EPOCH TIME, pe care v-o recomand), altele decât cele care „bombardează” cu insistență conştiinţa americanilor, precum şi din sutele de email-uri pe care le-am primit direct de la echipa Trump,începând în anul 2016 (cum am ajuns pe lista „scurtă” a Preşedintelui, veţi putea înţelege dacă veţi răsfoi revista DestineLiterare din octombrie 2016, de la site-ul destine-literare.com), pot să afirm cu certitudine că mass–media mincinoasă şi manipulatoare a repurtat un succes deplin, câştigând alegerile din noiembrie 2020. Capacitatea acesteia de a influenţa poporul, nu a fost prevăzută în Constituţia SUA (legea supremă!) – valabilă încă din 1789 (!) , nici în cele 27 de amendamente ale Constituţiei (ultimul în 1992) şi nici nu se poate „măsura”; cu multă viclenie şi abilitate, zi de zi şi noapte de noapte, an de an, specialiştii în comunicare, bine plătiţi, lucrează cu pasiune să facă jocurile murdare ale unei minorităţi din „umbră” şi …reuşesc. Maeştri în sofisme, pot să demonstreze că albul este negru şi negrul este alb…nu mă refer la americanii de origine africană. Atât de bine manipulează şi influenţează minţile oamenilor (ale celor mulţi), încât aceştia cred că ce le-a intrat în subconştient este rezultatul logicii lor şi sunt atât de convinşi că au dreptate, încât refuză argumente logice, refuză să mai judece.
Rezultatul alegerilor din 2016 a luat oarecum prin surprindere, atât pe tartorii Partidului Democrat, cât şi pe mass media falselor ştiri (fake news mass media, cum bine a botezat-o preşedintele Trump). Nu au reuşit să o promoveze pe draga lor favorită Hillary Clinton (Crooked Hillary cum a numit-o Trump) să devină (să fie aleasă) prima femeie preşedintă a SUA, cum se dorea foarte tare, deoarece au subestimat puterea comunicării directe între americani, prin aşa zisa „social mass media”. Am mai scris pe tema acesta în articolul meu „O democraţie americană”, prima parte.
În prezent deci, după ce „prietenii noştri” au dezinformat şi manipulat informaţiile referitoare la preşedintele Donald J. Trump timp de aproape 5 ani, se pot bucura. „Democraţia” a triumfat! O democraţie fără democraţie, a celor care au posibilitatea cea mai mare să manipuleze masele. Orice mijloace sunt permise, numai să atingă scopul. Democraţie ridicolă, în care „toate animalele sunt egale, dar unele animale sunt mai egale decât altele” cum bine a spus Orwell, cu tâlc.
La alegerile din 3 noiembrie 2020, dacă ne luăm după mai multe surse, candidaţii democraţi şi diferite grupări (mai mult sau mai puţin cunoscute şi unele chiar dubioase) au cheltuit aproape 7 (șapte) miliarde de dolari cu publicitatea, pe când republicanii numai 3,8 miliarde, dar nu se vorbeşte de un total de 10.8 miliarde, ci de un record absolut de cheltuieli pentru alegeri, totalizând 14 miliarde de dolari, faţă de numai 6,5 miliarde în 2016. Dar aceste cheltuieli oficiale ale democraţilor sunt mărunte, faţă de echivalentul în dolari al timpului alocat de mass-media pentru a-i promova şi a pune jos pe republicani în frunte cu „inamicul public nr.1” , omul de afaceri, fără „stofă” de politician, „rasist”, chiar „fascist”, un„bandit” cu alte cuvinte, intrus în lumea politicienilor, respectiv Donald John Trump.
Deci…pe lângă banii aproape fără limite şi eforturile incalculabile de timp mass-media în favoarea lui Joe Biden şi Kamala Harris (echivalent cu cel puţin alte 5 miliarde de dolari, dacă nu dublu faţă de cât s-a echivalat în 2016 că s-ar fi cheltuit pentru candidatul Trump !) , un ajutor neaşteptat pentru Partidul Democrat a venit din partea virusului Corona 2019, căruia ar trebui să-i ridice o statuie. „Nu ar fi murit aproape nimeni, dacă preşedintele Trump ar fi luat măsuri adecvate…” cam aşa cârâiau fără încetare cei de la Naţional Public Radio (NPR, cu 148 de posturi de radio în toate statele americane – ascultat de zeci de milioane de americani) şi alte posturi de radio şi TV (MSM). Se raporta şi încă se raportează numărul total de morţi datorită virusului în comparaţie cu alte ţări, dar nu am auzit niciodată să se compare morţii la milionul de locuitori. La un moment dat, se anunţa că Statele Unite au 350.000 de morţi, iar Canada numai 16.000! Ce comparatie! În realitate, dacă împărţim numărul locuitorilor la numărul de morţi, Statele Unite au (acum, când scriu aceste rânduri) 903 morţi la milion, iar Canada 2.265 morţi la milionul de locuitori. Deci, mortalitatea din cauza covidului este mult mai mare în alte ţări, în comparaţie cu SUA. Ca o paranteză – România are 1179 morţi/milion, iar Franţa 1.020/milion. În plus, stagnarea economiei americane cauzată de pandemie, a făcut imposibil să se calculeze cât de mult s-a redresat aceasta sub administraţia Trump, care fără discuţie, a luat măsuri super-înţelepte, de oameni de afaceri, nu de politicieni şlefuiţi cu toate alifiile, buni numai de gură.
Ca din „întâmplare”, în anul 2020 au apărut şi alte evenimente, din „vina” preşedintelui Trump. Cazul „îngerului” negru George Floyd…(nici nu-mi vine să-i scriu numele de familie), omorât accidental în Minneapolis/Minnesota de un poliţist alb şi …„șovin” (cum altfel – are şi numele de familie Chauvin – Dereck) , a declanşat demonstraţii violente, cu incendii, cu vandalizare de magazine şi chiar omoruri, în mai multe oraşe americane, ba chiar şi în Canada. La Montreal, unde sunt mulţi montrealezi din Haiti, în învălmăşeală, s-a jefuit un magazin de instrumente muzicale – un individ alerga cu 3 chitare – probabil îi plăcea muzica! Mass-media ar trebui să plătească scump toate pagubele pricinuite de haitele de demonstranţi, deoarece a prezentat voit distorsionat moartea infractorului, ca victimă nevinovată a brutalităţii poliţiştilor faţă de săracii de africani, întotdeauna victime nevinovate şi a incitat la violenţă. Realitatea era că acel individ musculos, de aproape doi metri înălţime, drogat, în posesie de bani falşi, era un cunoscut infractor. Fusese condamnat de nenumărate ori pentru furt, posesie de droguri, jaf armat, ultima dată fiind condamnat în 2009 la 5 ani de puşcărie, pentru că a intrat într-o casă să jefuiască, cu arma, ameninţând că o împuşca pe proprietară, care era gravidă. Chiar şi opunerea (rezistenţa) la arest este o crimă, care se pedepseşte cu cel puţin un an de închisoare. Desigur, este regretabil că individul în cauză a murit, chiar dacă era un înrăit infractor. A fost înmormântat cu mari onoruri, în sicriu de aur, s-au donat sume mari de bani pentru înmormântare, pentru multe slujbe în mai multe orașe şi pentru familia lui, pe care o abandonase de vreo câţiva ani. Senatori şi deputaţi democraţi, cu lacrimi „de crocodil” în ochi au participat la funerarii şi au ţinut discursuri. La Capitolium, Nancy Pelosi (nu ştiu de ce, dar îmi produce greaţă această doamnă) cu alţi politicieni democraţi, îmbrăcaţi în haine cernite, au îngenunchiat în cinstea protestanţilor turbulenţi și a „eroului” lor. Mişcarea marxistă „Black Lives Matter” şi-a intensificat protestele, la fel şi organizaţia de stânga extremistă „antifascistă” şi antirasistă Antifa. Mass-media a „lucrat tare” împotriva republicanilor şi rezultatul – peste 85% din voturile americanilor de origine africană au fost pentru democraţi. Nu este de mirare că în statul Georgia, unde 32% din cetățenii cu drept de vot sunt de origine africană și aproape o jumătate de milion sunt undocumented imigrants, republicanii au pierdut alegerile „cheie” a doi senatori şi astfel democraţii au obţinut majoritatea şi în Senat. Referitor la inegalitate,la persecuţiile negrilor de albii cei „răi” începând cu perioada sclavagistă, de care s-a făcut atâta caz… nimeni nu a subliniat că în 16 ani cu preşedinţi democraţi (Bill Clinton şi Barack Obama – jumătate de origine africană) nu s-a făcut mai nimic pentru negrii defavorizaţi, cum nu cred că vor face preşedintele ales Joe Biden cu vicepreşedinta aleasă Kamala Harris (de origine africană şi indiană). Vom trăi şi vom vedea. Tot în anul alegerilor (ce coincidentă!), s-a „descoperit” că există statui de zeci sau chiar sute de ani ale eroilor Americii care au fost stăpâni de sclavi, sau monumente ale Confederaţiei, în cinstea soldaţilor care şi-au dat viaţa în lupte, care au fost vandalizate de „paşnicii demonstranţi” sau/şi demolate. Se vorbeşte de 114 (!) monumente eliminate. Chiar şi statui ale lui Cristopher Columbus au fost vandalizate sau demolate. S-a descoperit brusc faptul că anumite filme și cărți sunt rasiste. Un exemplu în acest sens este celebra carte a lui Mark Twain – Aventurile lui Huckleberry Finn, unde nu am găsit urmă de rasism, ci numai adevăr al epocii respective.Bine a spus academicianul Ioan-Aurel Pop vorbind despre Fervoarea demolării:„Ceea ce se întâmplă este pur și simplu o dovadă de manipulare crasă, produsăpefondul lipsei de educație și de cultură a populației.” Aș adăuga în plus că și educația socialistă-comunistă din multe școli și universități americane, are un rol în ce se întâmplă. Ferească Dumnezeu de blestemele străbunilor epigonilor de azi, adevărații eroi ai Americii, aruncați la moloz!
La alegerile din 3 noiembrie 2020, în special în statele „cheie”, zise „swing states” s-au produs multe anomalii, care au adus voturi democraţilor. S-au raportat buletine false, neînregistrate, maşini de citire care au falsificat voturile, admiterea ilegalilor (fără identitate – undocumented – cam 12milioane de suflete!) să voteze, persoane decedate s-au trezit din morți… şi multe altele. S-a vorbit mult şi de „teoria conspiraţiei”. Preşedintele Trump nu a acceptat înfrângerea, fiind convins că a câştigat alegerile, spre nemulţumirea câştigătorilor – massmedia şi democraţii. Toate argumentele, cu probe clare şi martori că s-au falsificat alegerile în statele „cheie”, au fost ignorate de judecătoriile supreme ale statelor în cauză şi pe 6 ianuarie la Capitoliu, camerele unite (Senatul şi Camera deputaţilor) au numărat electorii din toate statele şi au fost confirmaţi – Joe Biden ca viitor preşedinte şi Kamala Harris ca vicepreşedintă. Acţiunea a fost întreruptă de un grup de câteva sute de demonstranţi, care au forţat intrarea în Capitoliu şi reprezentanţii(numiţi şi lawmakers – făcătorii de legi) au fugit în panică (Nancy Pelosi şi-a uitat laptopul în sala de şedinţe şi a fost furat! şi au mai dispărut diferite articole şi de la alţi lawmakers) şi s-au ascuns. Şi-au reluat „numărarea” după ce spiritele au fost liniştite şi au validat 306 reprezentanţi pentru democrați şi 232 pentru republicani, exact invers faţă de alegerile din 2016.„Insurecționiștii”, cum i-au numit mass-media și unii democrați pe cei care un intrat fără bilet de voie în spațiul politicienilor (eu am vizitat Capitolium de 2 ori) au pierdut o veterană din Forțele Aeriene Americane (Ashli Babbitvenită tocmai din San Diego), împușcată de un polițist, dar și un polițist (Brian Sicknick)care a fost lovit cu un extinctor și a decedat la spital. Ca să pară și mai tragică „încercarea de insurecție”, sau mai adăugat 3 morți, care au murit pe străzi și nu au nume. Poate că sunt ilegali (undocumented), persecutați de Trump, care a luptat să-i aducă în legalitate!
Printre cei care au forţat intrarea în Capitoliu şi au incitat la violenţă, au fost şi infiltrati, agitatori din Black Life Matter şi extremişti Antifa, adversari airepublicanilor. Demonstraţiile suporterilor preşedintelui Trump în Washington DC din 6 ianuarie, sub lozincile SAVE AMERICA şi STOP THE STEAL (Opreşte furtul) la care au participat sute de mii de patrioţi americani, {din cele 74 de milioane care au votat „roşu” – peste o jumatate de milion(!)}unii cu drapele și majoritatea fără măști,vor continua. Despre acestea, despre blocările (cenzura) Tweeter şi Facebook, despre alt „impeachment” (aș traduce „demitere”) şi despre ce s-a mai întâmplat în perioada următoare, voi „raporta” distinșilor mei cititori în următorul meu articol. Pe curând ! GOD BLESS AND SAVE AMERICA!