Go to ...
RSS Feed

Anul Nou Evreiesc (Roș Hașana), 9/10-11 septembrie 2018 (5778/5779)


În seara zilei de 09 septembrie 2018 începe Anul Nou Evreiesc 5778/5779, care se sărbătorește timp de două zile (10 -11 septembrie 2018) începâd din seara de 9 septembrie. 

Roș Hașana (Anul Nou) este ziua supranumită de Cap al Anului (în ebraică ”roș”= cap; ”șana” = an), Yom Ha Zikaron (Ziua Amintirii, evreii comemorează crearea lumii și-și amintesc de responsabilitățile poporului ales de Dumnezeu), Ziua Judecății, ziua nașterii lumii și a omului de către Creator.

Salutul obișnuit al evreilor în această perioadă este ”Șana Tova!” (în ebraică ”șana” = an; ”tova” = bun), adică ”Să ai un an bun!”

Data Anului Nou variază în fiecare an deoarece calendarul evreiesc este lunisolar, cu 12 luni, dar schimbarea anului se produce toamna, în septembrie – octombrie. Anul Gregorian 2018 corespunde anului 5778 ebraic. În Israel se folosesc ambele calendare. Cele 12 luni din calendarul ebraic corespund, în ordinea lor, cu cea a zodiilor lunare. Ele sunt aceleași, ca ordine și denumire, cu o singură excepție: în locul zodiei racului este capricornul și invers.

Lunile anului din calendarul ebraic sunt: 1. Tișrei (septembrie – octombrie); 2. Heșvan (octombrie – noiembrie); 3. Kislev (noiembrie – decembrie); 4. Tevet (decembrie – ianuarie); 5. Șvat (ianuarie – februarie); 6. Adar (februarie – martie); 7. Nisan (martie – aprilie); 8. Yiar (aprilie – mai); 9. Șivan (mai – iunie); 10. Tamuz (iunie – iulie); 11. Av (iulie – august); 12. Elul (august – septembrie).

După tradiția iudaică talmudică (în ebraică ”talmud” are sensul de studiu, învățătură), în Talmudul de Roș Hașana se menționează că poporul evreu are patru începuturi de an:

1. La 1 Tișrei este Anul Nou după ziua nașterii lumii, momentul când a fost creat primul om: Adam, calculat a fi fost în 7 octobrie 3761 î.c. În această zi, an de an, fiecare evreu își face o analiză a vieții din trecut, se roagă la Dumnezeu pentru iertarea păcatelor și a schimbării în bine;

2. La 1 Nisan este socotit ca început de an după ieșirea din Egipt și sărbătoarea Regilor. Dacă un rege își începea domnia înainte cu o lună de Nisan, la începutul anului (Nisan) intra în al doilea an de domnie; Se consideră an nou pentru evrei la ieșirea din Egipt deoarece acela a fost momentul când evreii s-au format ca națiune;

3. La 1 Elul este început de an pentru zeciueli. Când exista Templul, se aducea la această dată zeciuiala de animale și recoltă;

4. La 15 Șvat (ianuarie-februarie), Tu-Bi-Șvat, sărbătoarea anului nou al pomilor când fiecare evreu are obligația în această zi de a planta puieți și consumă fructe din Țara Sfântă.

Cărţile sfinte spun că această perioadă, a Anului Nou, este dedicată exclusiv judecăţii, soarta omului urmând să se pecetluiască la următoarea mare sărbătoare, Yom Kippur, ziua ispăşirii. Zilele dintre Roş Hașana şi Yom Kippur (zece la număr) sunt considerate ca făcând parte din procesul sărbătorii şi sunt numite în ansamblu „Cele zece zile ale căinţei”. Aceste zile au o încărcătură religioasă aparte, culminând cu Ziua Răscumpărării (Yom Kippur). Când se referă la aceste zile, Talmudul spune că, de Roş Hașana, cei care sunt în mod evident drepţi sunt înscrişi imediat în cartea vieţii, iar cei care sunt în mod clar nelegiuiţi sunt înscrişi în cartea morţii şi toţi ceilalţi sunt clasificaţi ca „Beinonim” (la mijloc). Soarta lor se decide pe baza acţiunilor pe care le întreprind în aceste zile. Talmudul spune în continuare că toţi evreii din ziua de azi ar trebui să se considere „benonim” şi în consecinţă să-şi îndrepte faptele în aceste zile, pentru că ele pot atârna greu în balanţa în care Dumnezeu îşi cântăreşte hotărârile.

Cel mai important obicei la Anul Nou Evreiesc este, probabil, suflatul din Șofar (corn de berbec).Sunatul din șofar simbolizează ”trezirea” poporului pentru a medita la faptele sale din trecut și schimbarea în bine a celor rele. De a deveni mai bun fiecare. Șofarul prevestește Ziua Judecății și sunetele acestuia se aud în cele două zile ale Anului Nou. În fiecare zi se suflă din șofar de la sinagogă, de o sută de ori, folosindu-se patru tonuri diferite. Dacă Roș Hașana cade într-un șabat (ziua a VII-a de odihnă – sâmbătă) atunci nu se suflă din șofar.

 

Marele rabin Maimonide considera că sunetele șofarului ar însemna atenționarea evreilor, ca și cum s-ar spune:

Deșteaptă-te, trezește-te din somnul tău! Meditează la faptele tale și pornește spre pocăință!”

Cornul de berbec aminteste evreilor de sacrificiul lui Isaac. Dumnezeu l-a testat pe Avraham poruncindu-i să îl sacrifice pe fiul său drag și mult așteptat care era menit să împlineascăpromisiunea că Avraham va deveni tatăl poporului ales. Avraham s-a supus, dar înainte să poatăîndeplini porunca, i s-a spus să se oprească pentru că și-a dovedit credința în Dumnezeu și și-a câștigat locul ca tată al poporului evreu. În loc săși sacrifice fiul, Avraham a sacrificat pentru Dumnezeu, un berbec. Cornul berbecului aminteste de acel eveniment și de meritul lui Avrahamși al fiului lui, Isaac.

O altă tradiție de lungă durată este numită Tashlikh; un ritual prin care credincioșii merg pe jos până la un pârâu sau un râu unde golesc buzunarele lor (în care au avut pus ceva, de exemplu pesmet), simbolizând lepădare de păcatele lor din anul precedent. Acest lucru se face de obicei după – amiază, în prima zi de Roș Hașana.

Practicile sărbătorii au scopul de a îndrepta caracterele oamenilor.

Cina de Anul Nou este decorată cu lumânări de sărbătoare aprinse, și de pe masă nu lipsesc fructele proaspete de sezon, în special strugurii.

 

Printre alimentele tradiționale este pâinea de sărbătoare, cunoscută cu numele de Halla, în mod normal albă și împletită,prăjitura cu miere și peștele (simbolizează prosperitate și belșug).

Cele mai populare alimente ce se mănâncă de Roș Hașana sunt merele și pâinea înmuiată în miere, simbolizând un nou an dulce.

După ce se mănâncă mere cu miere, se spune următoarea binecuvântare peste fructe:

Binecuvântat ești, Doamne Dumnezeul nostru, rege al universului, care crează fructe de copac. Amin.”

Rodia, este adesea o parte din mâncărurile de sărbătoare. Se spune că 613 semințe, care este numărul de porunci, sau faptele bune, servește pentru a aminti ascultarea familiei de Dumnezeu, în anul ce a trecut.

 

Apoi se consumă și un fruct nou, împreună cu o rugăciune de binecuvântare, menit să dea un alt semn că a început un an nou.

La loc de frunte sunt preparatele din pește; o rețetă tradițională este ”Gefilte fish” – se citește ”Ghefilte fiș” (în limba Yiddish înseamnă pește umplut) dar care se aseamănă cu o răcitură (piftie) din perișoare de pește, fără usturoi. Seara de Anul Nou fără gefilte fish este de neconceput pentru evreii originari din Europa de est, tradiție culinară ce datează încă din Evul Mediu. Peștele ce se consumă, tradițional, este crapul, știuca ș.a. Unii spun că mâncarea preparată din mai multe soiuri de pește aduce noroc.

 

Tuturor celor care sărbătoresc Anul Nou Evreiesc, Șana Tova!

Este obișnuit să urăm altora: „L’shana Tova – Ketivah vi-chatima Tova”. Aceasta înseamnă: „Pentru un an bun – ar trebui să fii scris și sigilat în Cartea Vieții”!

Lucreția Berzintu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

More Stories From News

About Tatomir Ion-Marius,

Romanian Press Correspondent, member of Romanian Journalists without Borders Association (A.J.R.P.) (Canada).