Go to ...

Mandri de parteneriatul cu Agerpres

Agentia Nationala de Presa a Romaniei

RSS Feed

28 martie 2024

Intervenţia Reprezentantului Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion Jinga, în dezbaterea deschisă din Consiliul de Securitate pe tema protecţiei personalului și a facilităților medicale în conflictele armate, organizată de preşedinţia uruguayană a Consiliului de Securitate al ONU


COMUNICAT DE PRESĂ

La 25 mai 2017, Președinția Consiliului de Securitate al ONU, deținută în această lună de Uruguay, a organizat o dezbatere deschisă dedicată analizei stadiului implementării primei rezoluţii pe tema protecției personalului și a facilităților medicale în conflictele armate (rezoluția 2286), adoptată în anul 2016. Reuniunea a fost prezidată de ministrul de externe uruguayan, Rodolfo Nin Novoa.

La eveniment au participat Secretarul General ONU, António Guterres, precum și adjuncți ai miniștrilor de externe din Ucraina, Japonia, Venezuela și Spania.

 

În intervenția sa, Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion Jinga, a punctat sprijinul țării noastre pentru rezoluția 2286 a Consiliului de Securitate, la împlinirea unui an de la adoptarea acesteia şi a reafirmat susținerea față de măsurile de ordin preventiv, practic și de responsabilizare a părților implicate în conflictele armate, astfel încât să se evite atacarea spitalelor, a personalului medical și umanitar, să fie asigurată protecția răniților și bolnavilor, iar vinovații de încălcarea acestor norme să fie trași la răspundere.

 

Evocând prima Convenție adoptată la Geneva, în anul 1864, care constituie și prima legiferare la nivel internaţional în domeniul protecției râniților din rândul forțelor armate în conflicte, a amintit că, după cel de-al doilea război mondial, Convenţiile de la Geneva din 1949 și protocoalele lor adiționale constituie cadrul modern al dreptului internaţional umanitar și stau la baza modului de acţiune în caz de conflicte armate.

 

Diplomatul român a subliniat că restricționarea sau interzicerea accesului populației la serviciile medicale de bază constituie o încălcare gravă a dreptului internațional umanitar şi a exemplificat cu cazurile tragice din Siria și Yemen: „Niciun alt conflict recent nu reflectă atât de dramatic ororile războiului și impactul acestuia asupra civililor nevinovați, ca cel din Siria, unde peste 13 milioane de persoane au nevoie de protecție sau de asistență. În ciuda reglementărilor dreptului internațional umanitar, infrastructurile medicale continuă să fie deteriorate sau distruse în urma luptelor. De la începutul anului, au fost constatate 26 atacuri asupra facilităţilor medicale, în pofida acordului de încetare a focului, din decembrie 2016. Impactul acestui război asupra civililor va fi resimțit încă mulți după ce pacea va reveni în Siria. O situație la fel de îngrijorătoare o întâlnim în Yemen unde, datorită conflictului, doar mai puțin de jumătate din spitale mai funcționează, înregistrându-se o penurie gravă de personal, echipamente medicale și medicamente. De la începutul ostilităților, în Yemen și-au pierdut viața 13 cadre medicale, iar alte 31 au fost rănite, iar aproximativ 15 milioane de persoane nu au acces la servicii medicale de bază”.

 

Ambasadorul Ion Jinga a arătat că facilitățile medicale sunt incluse în categoria „infrastructurilor critice“, esențiale pentru funcționarea societății moderne, astfel încât protecția acestora trebuie să fie o prioritate a autorităţilor statale, în condiţiile în care, în prezent, ne confruntăm cu provocări de natură teroristă fără precedent, soldate cu costuri umane și materiale semnificative: “Atacurile directe asupra spitalelor constituie crime de război, iar România a susținut în mod constant necesitatea de a combate impunitatea și a-i aduce pe vinovați în fata justiției. Țara mea este coautor al rezoluției 2286, iar protecția civililor, a personalului și facilităților medicale în conflictele armate trebuie să rămână un obiectiv-cheie pe agenda Consiliului de Securitate. Chiar dacă responsabilitatea principală pentru protecția populației civile revine statelor, aceasta este și în sarcina misiunilor de menținere a păcii, având un impact semnificativ asupra reputaţiei şi credibilității ONU. România a aderat la Principiile de la Kigali, care reglementează rolul forțelor de menținere a păcii în protecția civililor, o decizie ce demonstrează angajamentul ferm și continuu al țării mele în eforturile globale de a aduce pacea și securitatea în zonele afectate de conflicte”.

 

 

Elemente de background :

 

Reuniunea survine la un an după ce Consiliul de Securitate a adoptat prima rezoluţie dedicată exclusiv protecţiei medicale în conflictele armate (nr. 2286/2016), proiect iniţiat de cinci membri nepermanenţi ai Consiliului (Egipt, Noua Zeelandă, Spania, Uruguay şi Japonia). Rezoluţia a fost co-sponsorizată şi de România.

 

Potrivit textului rezoluţiei, statele membre, precum și părțile aflate în conflict trebuie să ia măsuri pentru facilitarea deplasării în condiții de siguranță a personalului și mijloacelor medicale către zonele afectate de conflict, prevenirea actelor de violenţă, a ameninţărilor şi atacurilor îndreptate împotriva facilităţilor medicale.

 

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

More Stories From News

About Asociaţia Jurnaliştilor Români de Pretutindeni