(insemnari din perioada Sf. Ion – Anul Nou Chinezesc)

La ora la care scriu aceste insemnari am intrat deja in Anul Nou Chinezesc, Anul Cocosului de Foc. La Piata Universitatii au inceput protestele care se intind pe Magheru, pana la Piata Victoriei /un post de televiziune reda continutul unei pancarde “Sa va fie frica, Tara se ridica” /, se protesteaza si in alte orase si in diaspora…
Pe domnul Horia Nicolae Sulescu l-am cunoscut la o policlinica. A participat, impreuna cu sotia sa, Magda, la o manifestare HESPERUS, unde a luat cuvantul si astfel am aflat ca este arhitect si a lucrat in Canada. Sotii Horia si Magda Sulescu au facut un gest extraordinar si de Sf. Ion, stiind ca eu nu imi pot permite sa fac invitatii din lipsa de spatiu (fiindca stau cu chirie intr-o camera), m-au invitat, pe mine, pe Greta, viitoarea mea sotie, pe prietenul Rusalin Isfanoni, cercetator in etnografie si folclor, Consilier si Secretar general al Fundatiei culturale HESPERUS, sa petrecem impreuna cateva ore acasa la ei.
Rusalin a povestit lucruri extraordinare legate de obiceiurile de iarna din Tinutul Padurenilor, zona sa din judetul Hunedoara. Ar merita sa insistam asupra lor, poate o vom face pe parcurs, dar ceea ce a povestit domnul arhitect Horia Nicolae Sulescu m-a determinat sa duc mana la reportofon (desi nu aveam de gand sa fac inregistrari chiar de Sf. Ion, ci doar sa fiu un sarbatorit care se bucura de onomastica sa).
“Bunicul meu, Nasturas Vasile, a fost – inainte de al doilea razboi mondial- amiral, Profesor la Facultatea de constructii navale din Bucuresti, in cadrul Politehnicii, iar dupa ani si ani s-a mutat sectia de constructii navale la Galati.

Nasturas Vasile era fiul unui preot din comuna Galbeni, comuna intre Bacau si Roman. Bunicul a facut prima data Scoala Navala de la Constanta, iar in 1915 a inceput Facultatea de constructii navale de la Genova, din Italia. Am diploma lui, a terminat in 1920, Scoala superioara navala din Genova, inginer mecanic naval. A construit primul submarin romanesc DELFINUL, in localitatea Fiume, din Italia, a proiectat si a urmarit executarea acestui submarin…”

(aici realitatea se amesteca undeva cu legenda, informatiile de pe Internet spun doar ca “submarinul Delfinul este de producţie italiană şi a fost lansat la apă pe 5 mai 1936. Acesta a avut nouă misiuni de război. În timpul celei de-a cincea misiuni (2 – 7 noiembrie 1941), pe când patrula în largul portului Yalta, echipajul a distrus o navă sovietică de transport de 2000 de tone. Alertate, forţele sovietice din zona au încearcat să scufunde submarinul. Vânătoarea care a durat 10 ore și a eşuat, „Delfinul” reuşind să scape şi să ajungă în Constanţa.Cea mai tensionată misiune a fost ultima (25 iunie – 3 iulie 1942), când submarinul a fost reperat patrulând la est de Yalta de escorta unui convoi sovietic. Acesta a fost supus unui atac de peste 240 de încărcături de adâncime, dar echipajul român a reuşit să scape. În următoarea zi este reperat de un avion şi atacat, fiindu-i avariată cârma. Peste două zile este localizat din nou de sovietici şi vânat timp de 13 ore. Deşi reuşeşte să ajungă în portul Constanţa, sfârşitul războiului îl surprinde în reparaţii si este confiscat de sovietici. Aceştia îl “returnează” în 1957, mai mult ca o carcasă, decât un submarine funcţional. Este reabilitat şi întrebuinţat până în 1970 de Institutul Român de Cercetări Marine Constanţa. In prezent din el au mai supravieţuit 2 piese: manometrul este în Bucuresti la Muzeul Ferdinand I şi motorul în Constanţa la Muzeul Marinei…”
Desi pe Internet se mentioneaza ca submarinul DELFINUL este de productie italiana, nu se spune nimic despre cel care l-a proiectat, un roman, Nasturas Vasile, bunicul domnului Horia Nicolae Sulescu…
Mai adaug cateva imagini de pe Internet…si revin la canalele TV, care transmit amplele proteste de la Bucuresti si din diaspora…
Ioan Iacob

Delfinul a reușit să bage spaima în bolșevici

Acum 70 de ani aveam opt. Acum avem unul și este o epavă. Submariniștii noștri s-au acoperit de glorie în război. Lumea de la uscat i-a uitat. Delfinul, Marsuinul, Rechinul și alte cinci mini-submarine au scris istorie pe mișcătoarele cărări ale Mării Negre.

Dintre cele trei submarine mari, botezate Delfinul, Marsuinul și Rechinul, primul a devenit celebru prin crucierile, adică croazierele sale sub apă, cu care a băgat spaima în flota sovietică din cel de-al Doilea Război Mondial, care număra, pe atunci, 47 de submarine, numai în Marea Neagră. Ba, mai mult, a reuşit torpilarea şi scufundarea cargoului rusesc Ural. Iar în ultima sa misiune a fost vânat în zona Crimeii și bombardat cu sute de grenade anti-submarin în două rânduri. A suferit doar avarii minore, iar comandantul său Constantin „Bibi” Costăchescu a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a. Rușii au crezut că l-au scufundat, iar după război, aflând că a supraviețuit, l-au felicitat pe bravul marinar. Ai noștri l-au marginalizat, în schimb, pentru meritele sale în războiul împotriva URSS.
Nava Majestății Sale, Delfinul