Go to ...

Mandri de parteneriatul cu Agerpres

Agentia Nationala de Presa a Romaniei

RSS Feed

29 martie 2024

SALONUL DE TOAMNĂ LA GALERIA MUNICIPIULUI TURDA


Redactor: Cristina OPREA

Pe data de 2 septembrie 2016 la Galeria Municipală de artă din Turda a avut loc un eveniment cultural important pentru comunitatea turdeană iubitoare de frumos, vernisarea Salonului de Toamnă, unde pe simeze sunt expuse lucrări ale membrilor Societăţii Culturale ,,Filarmonia” Turda.

01 Întâlnim modalităţi interesante de abordare a peisajului sau a
naturii statice, de la abstact la concret, în ceea ce privesc
lucrările de pictură, pictura – regină a artelor, predominând această
expoziţie. Dar ca la orice expoziţie de grup cu o anumită pretenţie,
având în vedere importanţa unui salon, din punctul de vedere al
istoriei artelor, se regăsesc şi lucrări de sculptură şi fotografie
care transmit profunzimea trăirilor autorilor lor vis-a-vis de anumite
subiecte.
În faţa publicului au prezentat câte o scurtă alocuţiune domnul Iosif
Stegaru,  Preşedinte al Societăţii Culturale ,,Filarmonia” Turda şi
domnul Ovidiu Cosac, regizor şi fost preşedinte al aceleiaşi
societăţii. In cadru manifestării a fost lansată şi o plachetă de
versuri aparţinând unuia dintre membrii ,,Filarmoniei”, artistul
plastic Ionel Federiga.

1
În cuvântul de deschidere preşedintele societăţii a afirmat ,,dragi
prieteni ai artelor vă spun în numele Societăţii Culturale
,,Filarmonia” Turda bun venit la vernisajul expoziţiei intitulată
simplu ,,Salon de Toamnă”. Participă la acest salon majoritatea
membrilor ,,Filarmoniei” Turda. Este o expoziţie foarte  bogată ca
material, cred că s-a bătut un  record la societatea noastră în sensul
că expozanţii sunt în număr de douăzeci şi trei din totalul de
douăzeci şi opt cât numără societatea noastră. Eu zic că stăm foarte
bine, au lucrat şi acum au adus pe simeze lucrările lor şi le prezintă
publicului iubitor de artă. Aşa după cum aţi observat pe afiş avem şi
o lansare de carte a colegului nostru Ionel Federiga de la Cluj
intitulată ,,Rime din rugina toamnei”. Enumăr toţi participanţii,
începând de la intrare încoace sectorul de fotografie foarte bine
ilustrat aparţine lui Ovidiu Cosac, Maria Ilişiu şi lui Nicuşor
Ţigănilă; nu am să fac nici un comentariu nici la adresa
fotografiilor, nici a lucrărilor de artă, vă las pe dumneavoastră să
le apreciaţi;  instalaţii şi sculptură Dumitru Popa şi Iosif Stegaru,
grafică Nechifor Gavrilă şi eleva Diana Şinteuan, deosebit de
talentată, elevă la Liceul de Artă din Cluj; la capitolul pictură
suntem foarte bine reprezentaţi de Tiberiu Gherman, Cornelia Vidraşcu, Flaviu Bugnariu, Maria Ilişiu, Florin Stanciu, Petru Purcariu, Felicia Răcean, Vasile Taşcă,  Maria Moldovan,  Ionel Federiga, Ionică Todea, Maria Cristea, Manole Ciui, Maria Larisa Oniş şi Anca Kiss.

2

Aş dori să le mulţumesc colegilor noştrii din alte localităţi membrii ai
Societăţii Culturale ,,Filarmonia” Turda şi anume Mariei Moldovan care  vine cu lucrări tocmai de la Zalău, domnilor Dorin Stanciu şi Petru Purcariu care vin cu lucrări tocmai de la Sighişoara şi ca un fapt
divers domnul Dorin Stanciu este cel care bate toba în cetatea
Sighişoara anunţând evenimentele culturale îmbrăcat într-un costum de epocă. Nu în ultimul rând aş dori să îl menţionez pe domnul  Ion
Crişan decanul de vârstă al societăţii noastre, care la peste optzeci
de ani ne prezintă acele trei lucrări de intarzie, anume l-am lăsat la
urmă, probabil mulţi nu ştiu că această intarzie este o tehnică foarte
grea pentru că se folosesc piese de furniri de culori diferite, nu se
colorează nimic, se folosesc nuanţele naturale ale lemnului.                         Eu zic că acel portret al lui Eminescu, portret din tinereţe al lui Eminescu este o lucrare extrordinar de reuşită. O să apreciaţi şi dumneavoastră dacă e aşa sau nu. Şi acum aş dori să trecem la al doilea punct lansarea volumului ,,Rime din rugina toamnei” a domnului Ionel Federiga. În 2010 a debutat cu primul volum ,,Rebel prin singurătate”. Grafica celor două volume aparţine autorului versurilor şi coperţile.Dânsului s-au dedicat în acest volum o prefaţă şi o postfaţă a doi autori celebrii din Cluj, prefaţa îi aparţine lui scriitorului arhicunoscut Constantin Zărnescu, postfaţa îi aprţine domnului doctor şi scriitor Dan Drăgan, prieten al nostru al artiştilor.”
Prezentă la eveniment pot să afirm că m-au impresionat câteva lucrări care pot sta în expoziţii în orice galerie din ţară şi de aceea aş
dori să le menţionez numele autorilor lor: Ovidiu Cosac – fotografie,
Flaviu Bugnariu – pictură, Maria Cristea – pictură, Manole Ciui –
pictură, Cornelia Vidraşcu – colaj pictat, Iosif Stegaru – sculptură.

3
La tablourile domniilor lor vreau să fac mici comentarii plastice.
Domnul Ovidiu Cosac un foarte fin observator, a surprins în lucrările
domniei sale expresivitatea figurii umane, dar a ştiut şi să preia din
firescul vieţii anumite compoziţii, în care atmosfera cotidianului
este accentuată cu măiestrie. Căutarea autorului a acelui timp, a
acelui moment în care a declanşat aparatul de fotografiat vorbeşte
despre studiul îndelungat al fotografiei de artă şi despre amprenta
lăsata de nobila meserie a domnului Cosac.

4
În ceea ce privesc cele două tablouri – un peisaj de toamnă şi un lac
cu nuferi – pictate de domnul Flaviu Bugnariu, consider că sunt două
mărturii ale modului cum un bun colorist ştie să interpreteze natura,
filtrând-o prin sufletul său. Prima lucrare, peisajul de toamnă
înregistrează starea sufletească a pictorului în faţa frumuseţii
naturii, pare un dialog între culorile calde a toamnei şi culorile
reci ale cerului încărcat de nori. Între cer şi pământ, între cald şi
rece, pictorul a aşezat un pasaj vizual  de trecere, cel al munţilor,
pictat în verzuri vibrante cu inflexiuni de griuri violacee.Tabloul
este dovada stăpânirii forţei de propagare a culorii.  Are un caracter
distinct, plin de nobleţe. În cel de-al doilea tablou pictorul face
apel la cele două perspective – cea cromatică şi cea lineară. Un
peisaj de sfârşit de vară şi început de toamnă, unde tonurile de verde
se topesc în tonurile calde de oranj şi ocru.În primele planuri
artistul lasă privitorul să contemple un lac acoperit cu vegetaţie,
dar mai ales cu nuferi. Tema nuferilor este mai puţin întâlnită în
pictura contemporană şi de aceea aş spune că Flaviu Bugnariu vine cu o idee inovativă. Compoziţie vibrantă, unde întânim mici contraste între fragilitatea florilor de nuferi şi vegetaţia înconjurătoare, ne lasă
să descoperim pasiunea autorului pentru culoare, modul de a o aşeza pe pânză şi mai ales de a armoniza cromatic  fără a idealiza. Cred că
stilul domniei sale, pentru că pot să vorbesc despre acest lucru, este
unul inconfundabil şi este dat de siguranţa desenului, de modul de
organizare al spaţiului pictural şi de muzicalitatea culorilor.

5
În cadrul aceleaşi expoziţii am întâlnit două tablouri –un peisaj şi
un vas cu flori de câmp –  ale doamnei Maria Cristea. O pictoriţă ce
este înzestrată cu o chemare spre mirificitatea peisajului zonal.
Originalitatea modului de exprimare constă în faptul că din subiectul
atât de abordat de toţi pictorii şi aici fac referire la peisaj, Maria
Cristea face un loc de popas sufletesc pentru fiecare din noi
privitorii, prin modul pictural de vibrare a culorilor, prin atmosfera
care are o aură specială. Şi în acest peisaj pictat în tabăra de
creaţie de la Mărişel se poate descoperi rafinamentul cromatic prin
jocul tonurilor calde ce domină, prin inflexiunile luminoase şi prin
stabilitatea vizuală ce o conferă tonurile de verde şi micile accente
de umbre ale elementelor vegetale. În ceea ce priveşte vasul cu flori
de câmp întâlnim aceeaşi luminozitate, o frenezie cromatică, prin tuşe
largi creând o atmosferă de bucurie. Florile delicate dau ritmicitate
întregului tablou. Cromatica aleasă ne ,,vorbeşte” despre pictoriţă,
despre modul domniei sale de a înţelege şi reda florile.

6
În cele două peisaje expuse la acest salon domnul Manole Ciui poartă
un dialog tăcut cu natura oferindu-ne nouă două compoziţii vizuale
realizate tot în tabăra de creaţie de la Mărişel, in plain-air. Primul
peisaj, cel în care marginea de sat l-a inspirat pe artist, ne
întâlnim cu o paletă largă de griuri colorate, rafinate, dar prin
tonurile de negru ce accentuează o anumită zonă, pot vorbi de o forţă
a lucrării, de o stabilitate, de echilibru. Zona mediană a lucrării
acolo unde roşul acoperişurilor creează o ritmicitate, este
echilibrată cu tonurile de verde din celelalte zone ale tabloului. În
cea de-a doua lucrare, un pâlc de mesteceni, există un joc vizual
între albul aşezat vertical şi accentele de negru, pictate orizontal.
Între cei doi poli se găsesc o multitudine de griuri colorate de la
tonuri calde, de ocru, roşu până la cele reci de verde şi albastru.
Cornelia Vidraşcu abordând o tehnică deosebită cea a colajului textil
care apoi este pictat, impresionează prin vibraţia dată de culoarea
subtilă, grizată, bine dozată în registre compoziţionale. Structura
creată în relief de către colaj după pictare conferă plasticitate
lucrării. Este creat un joc între relieful colajului şi perspectiva
cromatică a lucrărilor. Ambele lucrări pe care artista le-a expus la
acest salon sunt lucrate în aceeaşi manieră, tema fiind peisajul, fie
redat în tonuri reci, fie încălzit de tonurile specifice toamnei.
Sculptura a fost şi ea bine reprezentată, dar poate una dintre
lucrările care impresionau a fost cea a domnului Iosif Stegaru.
Intitulată ,,Rapsodia albastră” m-a dus imediat cu gândul la George
Gershwin şi a lui Rapsodie Albastră. Se spune că lemnul prin vibraţia
lui ,,cântă”. Sculptorul inserând o parte dintr-un instrument muzical
în acea fereastră, redă ,,dialogul” între metal şi lemn, între
vibraţia celor două structuri. Grafia vizuală a structurii lemnului
este completată de ritmicitatea lineară a bucăţii de instrument.
Această complementaritate între răceala metalului şi căldura lemnului creează asupra sculpturii o aură uşor interogativă.                 De fapt ce suntem?
La ce vibrăm? La sunetul lemnului sau la cel al instrumentului
muzical? Acestea au fost gândurile mele sincere cu privire la câteva lucrări expuse.
Menţionez că Salonul de Toamnă este deschis până pe data de 28
septembrie şi poate fi vizitat în fiecare zi, exceptând weekand-ul.
Cei care vor păşi în galerie vor descoperi nu numai lucrări de artă
interesante, captivante, vor păşi într-un spaţiu plin de încărcătură
şi frumuseţe spirituală, pentru că aceste lucrări sunt părticele de
frumos din sufletele nobile ale artiştilor plastici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

More Stories From News

About Asociaţia Jurnaliştilor Români de Pretutindeni