LIGYA DIACONESCU – DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC la început de secol XXI, Editura Olimpias, Galați, 2016

doamne-ale-literaturii

de   Voichița Tulcan Macovei

Titlul Antologiei apărută prin grija doamnei Ligya Diaconescu, este o metaforă grandioasă, ce poate părea pentru unii puțin pretențioasă, dar care te atrage tocmai pentru a constata dacă, într-adevăr, reprezintă cu adevărat materialul cărții. Mărturisesc scepticismul pe care l-am avut și, poate, o oarecare teamă pentru ceea ce urma să descopăr în volumul monumental.

De la început, impresionează structura bine plăsmuită, sub formă de interviuri, prin care înțelegem că Ligya Diaconescu, om de cultură, deja  cunoscut al acestei perioade, a țintit aflarea câtorva lucruri edificatoare pentru literatura romană a începutului de secol XXI. Cu sinceritate, mărturisesc faptul că am căutat în textele Antologiei pagini bine create, literatură autentică, așa cum ne-au învățat marii noștri scriitori că se scrie pentru suflet si pentru minte totodată, iar textele reproduse s-au dovedit a fi cu adevărat captivante.

Doamnele care (în concepția autorului Antologiei) reprezintă scrisul românesc de la începutul de secolul XXI au fost alese de scriitorul, publicistul și editorul Ligya Diaconescu printr-o cunoaștere aprofundată a operei literare, dar și a concepției despre artă. Așadar, nu întâmplător. Ceea  ce ni se pare extraordinar, într-o lume a discordiei, a dislocării, este faptul că Antologia doamnei Ligya Diaconescu unește scriitoare cunoscute atât în cultura română cât și în diaspora. Multe dintre cele intervievate sunt scriitoare de limba română, dar și de limba patriei adoptive, unitatea constând în calitatea actului literar. Întâlnim, de asemenea, scriitoare aparținând atât Ligii Scriitorilor, dar și Uniunii Scriitorilor, sau altele care aparțin atât Ligii cât și USR.

Credem că e un câștig pentru cultura si literatura romană din aceste timpuri. De remarcat este și faptul că toate „doamnele Scrisului Românesc” sunt intelectuali de marcă, bine cunoscute în domenii importante precum: fizica, psihologia, ingineria, medicina, învățământ, care, precum odinioară Dan Barbilian, au fost atinse de fiorul artei, lăsându-se conduse de acesta și născând, cum au demonstrat, valori autentice care le reprezintă atât pe dumnealor, cât și spațiile din care provin. Sunt cunoscătoare atât a Literaturii Române cât și Universale, a principalelor noțiuni de teorie și estetică literară care, de altfel, se constituie în repere de lucru pentru scrierile lor.

Discuțiile purtate între autorul Antologiei și scriitoarele intervievate,  fragmentele alese ne dau prilejul de a nota câteva observații ale limbajului,  precum și principalele teme regăsite în textele publicate, asupra cărora s-au exprimat critici literari consacrați, personalități cunoscute ale timpului nostru: Alexandru Florin Țene, Cezarina Adamescu, George Secară, Anton Ilica, Lucian Gruia, Corina Luca, ș.a.

  1. Cum se poate păstra vie, peste generații, imaginea sufletului românesc ?

În acest timp (început de secol XXI), în care suntem atrași de toate noile realizări ale tehnicii, microtehnicii, de realizările explozive ale informaticii,  scriitoarele Antologiei își manifestă grija pentru păstrarea spiritului românesc, regăsindu-se în operele lor, tradițiile, gândirea și simțirea poporului român. Autoarele care trăiesc și creează în afara granițelor României,  pledează pentru folosirea limbii romane, astfel ca noile generații să o poată transmite mai departe. „Indiferent de faptul că scriu permanent în română și ocazional în franceză, eu scriu gândind românește, folosind un limbaj cât mai colorat în ideea de a transmite cititorului cât mai mult din lexicul românesc…”(Melania Rusu Caragioiu, poet, publicist, epigramist, membră Asociația Canadiană a Scriitorilor români, membră a Ligii Scriitorilor Români – Canada). „În parohia romano-catolică din Augsburg-Inningen, de care aparțin, sunt numită cu respect și chiar cu dragoste <die Rumanin>(…) sunt româncă și fără să fac caz de asta, mă bucur dacă pot face un serviciu de bună reclamă, țării mele.” (Teresia Bolchiș Tătaru, publicist, prozator – Germania).

Există o pledoarie în operele acestor scriitoare pentru perpetuarea valorilor românești, pentru ca unitatea românilor de pretutindeni să nu piară!

  1. Cum este definit actul creației și cum se departajează o literatură de calitate de o literatură a momentului.

Antologia pune în discuție acest subiect de mare actualitate: dacă mai există o literatură autentică (naturală), dacă mai are aceasta un rost în acest timp supramodern, sau scriitorii trebuie obligatoriu, să-și mascheze „talentul” sub tot felul de artificii, spre a fi pe placul momentului. „Din păcate, nu putem nega  anumită reticență față de scrierile naturale, să le zicem așa, spre a le deosebi de pseudo-scrieri, dar aceasta este o tentație care trebuie ocolită (…), pentru că așa cum se reiterează curente ca <dadaismul>, nici tehnicismul nu are picioare lungi și, îmbâcsit de jargon profesional, va fi evitat de multe categorii de cititori. Vor rămâne mai puțini adepți ai literaturii autentice, dar, aceștia vor fi cu adevărat valoroși, iar pierderea celor nehotărâți în ale stilului nu va fi greu de suportat, dimpotrivă..” (Rodica Calotă, poet, prozator, Tg. Jiu- România)

La fiecare filă din Antologie, te contaminezi de elementul frumos, care te impresionează în varii moduri, pentru că, în cazul scriitoarelor acestui volum, literatura este încă artă, care trebuie „construită”, pe care trebuie să o simți tu, pentru a o putea transmite semenilor: „… este o formă vitală de respirație, de supraviețuire sufletească…Am simțit că nu aș putea profesa artistic cu determinare materială, m-aș sufoca.” ( Daniela Bejan, poet- Piatra Neamț-România) . „Lucrări cu caracter vulgar, licențios, pornografic, s-au scris de când lumea. (…) Dacă unii, acum, își revarsă frustrările în scris, exacerbat, într-un stil neacademic, șine de un trend, de o modă, după ce literatura a fost ani de zile cenzurată. (…) sunt teribilisme ivite din nevoia de originalitate cu orice preț. Unii vor să șocheze, crezând că astfel ies mai repede în evidență, alții consideră că protestează împotriva formulelor convenționale. Dar, toate modelele trec, marea literatura va rămâne prin adâncimea ideilor, puterea sentimentelor exprimate, într-un limbaj inteligibil, armonios.” (Victoria Milescu, poet, jurnalist, traducător, București – România); „…am oroare de pseudo-criticii literari. Nu știu să fie o Școală anume, așa că, și aici, ca-n maldăre, se caută nepotisme, fustițe sau păr…în vânt de ochi ciocolatii….Creația este o libertate impusă. Spusă!(…) O Lacrimă din Infinit!!” (Florica Ranta Cândea, redactor șef, revista „Gutenberg”, poet, publicist, prozator, Arad-România)

Creațiile „doamnelor scrisului românesc” demonstrează felul în care este conceput actul creator, toate cele intervievate încercând să rămână pe axa unei literaturi autentice, care să creeze și să transmită valori apreciate de cititor. Căci, sufletul rămâne mereu același și are nevoie, întotdeauna, de elemente care să-i întrețină sensibilitatea.

Textele dezbat, astfel, probleme majore, precum:  familia, natura, viața comunităților: Mariana Popa, Theresia Bolchiș Tătaru, Dora Alina Marinescu, Lavinia Huțișor Dumitru; feminitatea și iubirea nemărginită de semeni:  Floare Ranta Cândea, Virginia Vini Popescu, Nicoleta Drăgan Bucșa; nostalgia trecutului, patria și ținuturile natale: Melania Rusu Caragioiu, Melania Briciu Atanasiu; dorul-sentiment specific românesc: Nicoleta Drăgan Bucșa, Maria Chirtoacă, Elena Buldum; căutările Transcendentului raportat la Clipă: Victoria Milescu, Elena Jucan, Gina Agapie, Lavinia Huțișor Dumitru, Ionela Flood, Olimpia Sava; societatea actuală cu marasmele ei: Elena Buică, Magdalena Iugulescu; filosofia vieții: Mihaela Cristescu, Mariana Zavati Gardner, Rodica P. Calotă, Daniela Bejan

Trebuie să subliniem limbajul plăcut și atractiv, care se modelează după tematica evocată. Dincolo de text, stilul bogat, uneori încărcat cu imagini șocante sau stranii, sugerează, transmite idei, face conexiuni, dovedind intelectualitatea autorilor și provocarea pe care o adresează cititorilor. Cităm, la întâmplare câteva pasaje:

Murmuzaccia ( Rodica Calotă)

Candidatul Murmuz. Curriculum Vitae

Murmuz este un logaritm lățos, absolvent al Facultății de Lapte și Sârmă Ghimpată, cam androgin, dar n-are a face, toată lumea e puțin androgină, nu-i vina ei! Când iese în oraș, își trage șmecherește rănile pe dreapta și le prinde cu un elastic: în felul acesta, nu se infectează. E o mare infecție în oraș. Dezmăț de viruși vișinii.”

Conversație ( Mariana Zavati Gardner)

-Am uitat umbrelele! Lil își trage scaunul mai aproape de cel al lui Tim, a cărui față se luminează când îi atinge buzele. Afară ploaia ăși deapănă bobinele pe geamul arcuit.

-Nu putem ieși…o să fim murați.

-Nu-i nicio grabă. E ca plumbul afară.

-Trebuie să discutăm.

Lil își adăpostește buclele bogate sub brațul lui mușchiulos.

-Hai să fim realiști! Nu mă mai duc înapoi nici în ruptul capului!

-Atunci, …avem o problemă serioasă. El îi scanează fața prin ochelarii de vedere.”

Dac – (Lavinia Huțișoru Dumitru)

„De ce mă simt străină, aici în țara mea/ Și-aproapele nu-l aflu, oricât l-aș căuta?/ De ce se-abat tornade din ceruri pe Pământ/ Și fratele meu, codrul, cade răpus de vânt?/ De ce nu ne mai leagă prin rădăcini adânci/ Aceleași idealuri de neam, ca niște stânci?/ De ce părem asemenea, dar suntem diferiți,/ Egali în aparență: călăi și asupriți?”

E-atât de bine – (Floare Ranta Cândea)

E-atât de bine/ să sar peste/ zi/ și să mi se facă/ foame/ astfel găsesc lumina/ din/ silabele tale/ printre pânze de ape/ sau de păianjen/ pun masa/ de lumânări/ scobite în portocala de lumânare/ apoi ne ardem la/ șemineul amintirilor…”

  1. Legătura dintre literatura romană a începutului de secol, din țară și literatura din diaspora.

Categoric, există o astfel de legătură, din păcate, prea puțin valorificată de forurile Culturii din România. Răspunsurile scriitoarelor acestei Antologii accentuează acest lucru, precum și necesitatea de a se realiza mai multe acțiuni de cunoaștere a celor care trăiesc pentru a revela lumii prin artă, realitățile unui timp istoric important: începutul sec XXI.

În Anglia, cu excepția celor care frecventează Institutul Cultural Român – majoritatea persoane de origine română și a câtorva invitați englezi – piața culturală românească este prea puțin cunoscută. Se știe despre Angela Gheorghiu, Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Nicolae Ceaușescu și Vlad Dracula.” ( Mariana Zavati Gardner)

„ …am întâlnit oameni extraordinari în oricare parte a lumii. Toată frumusețea este să înțelegem ce ne spun ei. și cum se articulează cuvintele lor pentru fiecare dintre noi.” (Mihaela Cristescu, Sydney, Australia)

La întrebarea „există încă o șansă ca spiritul românesc să nu fie uitat peste Ocean?, răspunsul doamnei Melania Rusu Caragioiu este deosebit de favorabil, dând speranțe scriitorilor tineri, cititorilor de literatură a sec XXI: „Răspunsul meu este un mare strigăt de entuziasm, DA! Cum s-ar putea altfel, când omagiem continuu prin scris, vorbire și festivități pe frații noștri români din Satul Boian, care au pus piciorul în Nordul Canadei acum 100 de ani și, înainte de a avea cele de trebuință, întâi de toate au zidit o bisericuță! Ei vorbesc românește , și-au vizitat țara, au dat țării prinoase din truda lor. Mihai Eminescu este sărbătorit nu numai la aniversări, ci, cu multă evlavie, ori de câte ori se ivește ocazia de bine, sau când mai apare <glasul> unui detractor, care este privit drept trădător și dușman personal al nostru.”  (Melania Rusu Caragioiu)

Ca româncă, particip la manifestările românești din Viena și, pe cât posibil, în costum popular național. Atunci, sufletul meu se simte primenit și îmbrăcat de sărbătoare”.( Melania Briciu Atanasiu, Viena, Austria)

Gânduri sincere, adevărate, care răzbat din spusele, dar și din scrierile acestor doamne ale scrisului românesc al sec. XXI!

Pentru toate acestea, considerăm lucrarea doamnei Ligya Diaconescu un adevărat MEMENTO adresat tuturor factorilor de cultură din România, profesori, scriitori, indiferent de asociația de care aparțin, reprezentați mass media: să ne aplecăm spre cartea scrisă în limba română, atât la noi, cât și în afară, pentru a înțelege adevăruri care ne reprezintă ca țară, ca popor, ca oameni. Să nu uităm că întotdeauna, în orice timp, cultura unui popor a susținut unitatea acelui popor.

Cred că trebuie să ne facem timp pentru a scrie, căci este mult de scris, iar viața ne oferă subiecte de tot felul. Riscul e că pot să nu rămână nici măcar în memoria oamenilor, dacă nu le punem pe hârtie. Nimeni nu va crede, curând, că așa s-a trăit, așa am simțit sau așa am iubit.” (Nadia Urian, Bistrița Năsăud – România)

Voichița Tulcan Macovei

Liga Scriitorilor Arad

 

 

Munceşte ca şi când nu ai muri niciodată, roagă-te ca şi când ai muri mâine

 

Motto care se potriveşte foarte bine localnicilor sălciuani

,,Munceşte ca şi când nu ai muri niciodată, roagă-te ca şi când ai muri mâine”

Interviu cu preotul paroh Ioan Marius Corcheş, comuna Sălciua, judeţul Alba

05 08

În micile mele ieşiri în jurul oraşului Turda încerc să descopăr pe lângă frumuseţea naturii, oameni care prin ceea ce fac, prin ceea ce dăruiesc semenilor lor devin exemple pentru comunitate. Oameni care dăruiesc fără a aştepta ceva în schimb, care nu fac o virtute din gesturile lor, care sfinţesc locul unde trăiesc. Un astfel de om am întâlnit în satul Sălciua, sat aflat în judeţul Alba, la poalele Trascăului. Este vorba de părintele Ioan Marius Corcheş de la Parohia Ortodoxă numărul unu din Sălciua de Jos. Cu domnia sa am purtat un scurt dialog, fiind impresionată de biserica în care slujeşte, de pictura interioară păstrată foarte bine, unde s-a respectat canonul bizantin, o pictură relativ recentă, are numai patruzeci şi şase de ani vechime, dar care are o cromatică interesantă, ce oferă credinciosului o luminozitate specială.

01 02

03 04

În curtea acestei biserici se află mormântul marelui etnograf Valer Butură născut în Sălciua şi de la a cărui naştere se împlinesc anul acesta în luna octombrie 116 ani.

 

Cristina Oprea: Doamne Ajută Părinte!

 

Pr. Paroh Ioan Marius Corcheş: Doamne Ajută! Şi bine aţi venit la noi la Sălciua, pe Valea Arieşului.

 

Cristina Oprea: V-aş ruga să îmi oferiţi câteva detalii despre această biserică, pe care am descoperit-o întâmplător, într-o scurtă vizită în localitatea dumneavoastră şi care m-a impresionat. Sincer m-am legat sufleteşte de acest spaţiu sacru pentru că am simţit o linişte care mi s-a coborât în suflet şi în acelaşi timp o mare bucurie.

07 10

Pr. Paroh Ioan Marius Corcheş: Biserica noastră datează încă din anul 1908, ca o necesitate a înmulţirii credincioşilor pe vremea aceea. Înainte a fost o biserică de lemn, strămutată în localitatea Lunca Arieşului. În anul 1908 s-a construit această frumoasă biserică din zid, de cărămidă. Credinţa şi dragostea credincioşilor au făcut că în comuna noastră să fie ridicate patru biserici. Biserica noastră cu hramul ,,Pogorârea Sfântului Duh” aşa cum spuneam datează din 1908,  fiind construită sub arhipăstorirea vrednicului de pomenire Î.P.S dr. Nicolae Mladin, Protopop fiind pe vremea aceea preacucernicul părinte Mihon Ion, preot paroh fiind Romulus Gomboş. Pictura bisericii noastre a fost realizată în tehnica tempera de către pictorul Victor Constantinescu în anul 1970. De-a lungul timpului toţi slujitorii acestui sfânt locaş s-au îngrijit pentru al menţine şi înfrumuseţa. Biserica, duminică de duminică este neîncăpătoare de numărul credincioşilor, aceasta arătând credinţa şi dragostea localnicilor pentru sfânta biserică şi pentru credinţa cea adevărată. Asta arată şi frumuseţea bisericii, a fost împodobită cu un iconostas lucrat manual, în lemn de stejar, pictură frumoasă.

 

Cristina Oprea: Câţi enoriaşi aveţi?

 

Pr. Paroh Ioan Marius Corcheş: La ultimul recensământ pe care l-am făcut aveam 362 de enoriaşi, împărţit undeva la 112 familii.

06

Cristina Oprea: Despre biserică aţi povestit. Vă rog să îmi spuneţi cine este preotul paroh al acestei biserici.

 

Pr. Paroh Ioan Marius Corcheş: O unealtă a lui Dumnezeu. Localitatea natală este în oraşul Câmpeni, şcoala primară şi gimnazială le-am absolvit tot în oraşul Câmpeni. Mai apoi din pronia lui Dunezeu am mers în frumosul şi istoricul oraş Braşov unde am urmat cursurile Seminarului Teologic ,,Dumitru Stăniloaie” în anii 2001-2006, apoi Facultatea de Teologie Ortodoxă, secţia de teologie pastorală în Alba Iulia, apoi în consiliere pastorală am urmat cursurile de masterat, terminând cu tema ,,Educaţia copiilor într-o lume descreştinalizată”. Cu ajutorul lui Dumnezeu din anul 2009 sunt aici preot paroh, au trecut mai bine de şapte ani de când păstoresc această parohie şi aceşti buni credincioşi şi mulţumim lui Dumnezeu de toate realizările. În anul 2012 chiar a fost un moment istoric în parohia noastră, datorită faptului că l-am avut în mijlocul nostru pe Î. P.S. Arhiepiscop Irineu care ne-a sfinţit lucrările care le-am făcut în această perioadă de timp.

07 09

Cristina Oprea: Sunteţi un preot tânăr. Cum v-a primit şi cum v-a privvit comunitatea?

 

Pr. Paroh Ioan Marius Corcheş:  Au fost momente grele pentru mine pentru că în momentul în care am venit, am venit direct de pe băncile şcolii. Însă cu ajutorul lui Dumnezeu, cu multă rugăciune, cu multă stăruinţă, seriozitate m-au primit cu drag şi cu bine şi lucrurile s-au închegat şi am devenit o mare familie.

 

Cristina Oprea: Cum sunt oamenii ca suflete, ca pregătire spirituală în zona aceasta?

 

Pr. Paroh Ioan Marius Corcheş: Eu cred că un motto care se potriveşte foarte bine localnicilor sălciuani este ,,munceşte ca şi când nu ai muri niciodată, roagă-te ca şi când ai muri mâine”. Oameni muncitori, harnici şi rugători.

 

Cristina Oprea: Aveţi o familie foarte frumoasă compusă din doamna preoteasă şi trei copilaşi. Cum vedeţi evoluţia lor în această comunitate, mai ales că este o natalitate foarte scăzută?

 

Pr. Paroh Ioan Marius Corcheş: Da, din păcate, vedem pe timp ce trece, mai ales la final de an când consultăm registrele acelor botezaţi cu a celor trecuţi la cele veşnice, constatăm că numărul celor trecuţi la cele veşnice este dublu dacă nu triplu faţă de numărul celor care s-au născut. Mortalitatea este mult mai mare decât natalitatea însă vorba gânditorului Petre Ţuţea care spune ,,credinţa adevărată vine de la sat” am toată certitudinea, toată convingerea că, în acest mediu în care ei s-au născut şi până acum au crescut, le e un mediu propice şi sănătos, atât din punct de vedere trupesc cât şi sufletesc pentru a creşte. Într-adevăr sunt o reală problemă locurile de muncă în zona noastră, însă cu ajutorul lui Dumnezeu, ne lăsăm în grija lui şi până atunci mai este cale lungă. Repet, pot să trăiască, să crească sănătoşi atât trupeşte cât şi sufleteşte într-un astfel de mediu mai puţin nociv.

 

Cristina Oprea: Aveţi un fiu Casian. Dacă v-ar urma pe acelaşi drum, cum ar fi sufletul dumneavoastră?

 

Pr. Paroh Ioan Marius Corcheş: Foarte împlinit şi împăcat. Se vede încă de mic, aşa cum spune proverbul ,,vremea bună se cunoaşte de dimineaţă”, se vede încă de la cei trei anişori cât are acum că are aplecări spre latura aceasta religioasă. L-am surprins şi prin casă, ia cu câte o pătură, se îmbracă,  îşi ia un buchet de chei în mână, cântă ,,Doamne Miuieşte”. E nedespărţit de mir, ţin câte două sticluţe de mir în mânuţe, miruieşte păpuşile, pe noi. Abilităţi ar fi, iar împlinirea mea sufletească cu siguranţă ar fi, pentru că nu există o menire, o misiune mai mare pe pământ decât al sluji pe Dumnezeu şi oamenii.

 

Cristina Oprea: Şi pentru fetiţe, ce vă doriţi?

 

Pr. Paroh Ioan Marius Corcheş: Fetiţa cea mare, Iustina, spunea ,,tati eu mă duc la grădiniţă să mă fac o doctoriţă”. Abilităţi are şi mai ales că neamul din care vin este un neam care  s-a orientat foarte mult spre latura medicală sau duhovnicească. Avem medici şi preoţi în familie. M-aş bucura. Mai ales că doamna preoteasă are un potenţial atât de mare şi cu siguranţă o moşteneşte.

 

Cristina Oprea: Da, deşi este numai la o oră distanţă de Turda această zonă este foarte frumoasă, foarte bogată, din punct de vedere al oamenilor, a structurii lor interioare. În Ardeal am descoperit un lucru extraordinar, prezenţa bărbaţilor, a enoriaşilor în cadrul sfintei biserici. Oare care este motivul? O teamă de ceea ce urmează după trecerea dincolo sau este vorba de educaţia familială?

 

Pr. Paroh Ioan Marius Corcheş: De nenumărate ori m-am străduit să le insuflu credincioşilor mei nu frica ci dragostea de Dumnezeu cred că este cheia şi înţelesul. Cu frica niciodată nu se poate. Eu cred că este vorba de o dragoste faţă de Dumnezeu şi într-adevăr cred că la temelie se află credincioşia şi familia unde au crescut. Spunea părintele duhovnic al Facultăţii de Teologie că a avut un tânăr care a crescut într-o familie de oameni credincioşi, o viaţă curată şi bine plăcută înaintea lui Dumnezeu, însă evoluând în timp şi mergând la facultate în alt oraş şi departe de părinţi a apucat pe căi greşite. La un moment dat s-a întors la parinte şi i-a spus ,,părinte eu am crescut cu mirosul de tămâie şi gustul de prescură. Am revenit acasă.” Dragostea de Dumnezeu este cea care ne face să stăm aproape tot timpul de Dumnezeu şi cea care ne dă viaţă, cum spune Mântuitorul în Evanghelia după Ioan, capitolul V, spune atât de frumos ,,Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele. Dacă mlădiţele se vor rupe de butucul viţei şi nu mai circulă prin voi se va vieţii, acestea se vor usca, iar vierul le va tăia.” Deci, să fim în parmanenţă în legătură cu butucul viţei care este Cristos şi care implicit este în sfânta biserică.

 

Cristina Oprea: Vă împărţiţi viaţa între biserică şi familie. Aveţi timp şi pentru dumneavostră, pentru lectură? Ce lecturi aveţi?

 

Pr. Paroh Ioan Marius Corcheş: Da. Citesc destul de multişor, însă nu cu un program destul de bine stabilit. Programul de rugăciune este foarte bine stabilit. De când Dumnezeu ne-a binecuvântat şi cu cei trei copilaşi s-a mai restrâns parcă puţin timpul liber. Să îi spun aşa. Timpul de rugăciune este foarte bine delimitat, iar timpul de lectură este de obicei seara. Ce îmi place să citesc? Îmi place foarte mult să citesc din Î.P.S.Arhiepiscop şi Mitropolit dr. Antonie Plămădeală, un mare vrednic şi erudit cărturar, din  Valeriu Anania Mitropolit al Clujului. Actualmente citesc chiar o carte a Î.P.S. Arhiepiscop Calinic al Argeşului şi Muscelului care se intitulează ,,Toată vremea îşi are vreme”, un roman al copilăriei, al adolescenţei, al studiilor. Eu cred că aşa cum spune Mântuitorul, nu numai cu pâine va trăi omul ci şi cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu. Zilnic trebuie să citim, să ne hrănim sufleteşte. Pentru că, aşa cum corpul are nevoie de nutriţie şi de respiraţie, nutriţia e hrana, respiraţia e aerul, sufletul are nevoie tot de nutriţie şi de respiraţie, nutriţia este împărtăşania şi respiraţia este lectura duhovnicească şi rugăciunea.

 

Cristina Oprea: Dacă ar fi să fiţi propus ca profesor, ce învăţături i-aţi da unui tânăr?

 

Pr. Paroh Ioan Marius Corcheş: E un spectru destul de larg. Înainte de toate să fie om bun şi credincios. Chiar zilele trecute citeam o frumoasă istoriară, o pildă în care se spune că un tânăr a întâlnit un filosof pe malul unei mări. Şi zice către acel filosof ,,Filosofule să ştii că mi-am găsit o soţie foarte frumoasă”. Filosoful ia o hârtie şi notează un zero. ,,E foarte harnică”. Mai trece un zero. ,,Vine dintr-o familie bună”. Mai trece un zero. Şi mai spune câteva calităţi, zero, zero, zero. ,,Şi e foarte credincioasă”.  Şi pune un unu înainte de toate zero-urile. Credincioşia este cea care dă valoare tuturor lucrurilor.

 

Cristina Oprea: Este un moment de trecere acum de la vară la toamnă şi încetul cu încetul se apropie iarna şi Sărbătorile de Iarnă. Cum sunt, din punct de vedere duhovnicesc, pregătirile în această zonă?

 

Pr. Paroh Ioan Marius Corcheş: Pregătirile pentru Sărbătorile de Iarnă sunt înainte de toate sau în ceea ce ne priveşte pe noi, în latura duhovnicească, mai ales în perioada postului, şi colindele şi toate ne dau preambulul spre sărbătoarea care se apropie, înainte de toate, orice sărbătoare cred că trebuie să o aştepţi cu sufletul curat. Mai toţi credincioşii noştrii înainte de oricare Mare Praznic, se spovedesc, se împărtăşsc, se roagă, mai apoi îşi primenesc casele, gospodăriile, bucatele şi atunci cu siguranţă sărbătoarea va avea o bucurie deplină. Cu copilaşii facem ceva colinde, aici în sfânta biserică, de altfel organizăm şi un mini concert de colinde de Crăciun, pentru copilaşii cuminţi vine şi Moş Crăciun cu mici daruri, aici la biserică. Dar să nu uităm că importanţa primordială a Sărbătorilor de Iarnă este Naşterea Mântuitorului nostru Iisus Cristos.

 

Cristina Oprea: Crăciunul, aromă de cozonaci şi mere coapte. Dar pentru dumneavostră, ca preot, cum vim Sărbătorile de Iarnă?

 

Pr. Paroh Ioan Marius Corcheş: Da, vin cu foarte mare bucurie, dar trebuie să recunosc, este un subiect delicat, vin cu foarte multă oboseală. Dar întotdeauna fără Golgota nu există biruinţă. Şi mulţumirea şi satisfacţia sunt pe măsura jertfei pe care facem fiecare dintre noi.

 

Cristina Oprea: Radio Tv Unirea este un radio pentru românii din diaspora. Ce m-a impresionat la biserica pe care o păstoriţi este acel brâu cu tricolorul care înconjoară pe exterior întreaga biserică. De ce aţi pus tricolorul pe biserica aceasta din Sălciua? Şi dacă aveţi un cuvânt de spus pentru românii din diaspora.

 

Pr. Paroh Ioan Marius Corcheş: Da. În urmă cu aproximativ şase ani, când am început lucrările de renovare a exteriorului bisericii care era foarte, foarte deteriorat, am văzut că pe unele locuri se mai păstrau, dar foarte, foarte vag, urme că acolo ar fi fost un tricolor. Mi-a fost destul şi de ajuns încât să zic că acolo va rămâne. Motivul principal este că în momentul în care spui creştin spui român şi când spui român spui şi creştin. Sunt două cuvinte aproape sinonime. M-a învrednicit Bunul Dumnezeu şi prin prisma Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia, unde am fost ales într-un cor mixt de voci, să văd o bună parte din diaspora românească, dar şi mai apoi, după ce am venit aici preot paroh la Sălciua, datorită faptului că am ceva grade de rudenie prin străinătate, şi am şi slujit în comunităţi ortodoxe din diaspora, mai exact in Spania. Ce am observat la românii din diaspora sunt într-adevăr foarte uniţi, iar biserica ortodoxă este pentru cu adevărat o mamă. Un loc unde ei vin, se regăsesc, îşi spun oful, necazurile, îşi găsesc un loc de muncă. Pentru ei parcă este un pic mai mult biserica ortodoxă în străinătate.  Cuvântul meu de îmbărbătare este să îşi păstreze credinţa, să nu îşi uite neamul, să nu le fie ruşine cu acest neam, aşa cum spunea un om politic nu suntem numai pupători de moaşte suntem cu adevărat un popor de oameni creştini, un popor de oameni care ne cunoaştem identitatea, un popor care avem o credinţă apostolică, pentru că sfântul Apostol Andrei este cel care ne-a creştinat şi ne-a adus această credinţă şi trebuie să o păstrăm cu demnitate şi să o dăm mai departe urmaşilor noştrii. Să îşi iubească neamul, să nu uite nciodaă de unde au plecat, să îşi păstreze credinţa şi dragostea şi naţionalitatea aşa, cu vrednicie.

 

Cristina Oprea: Eu vă mulţumesc pentru această primire, pentru cuvintele frumoase şi de îmbărbătare, să fiţi sănătos şi să vă creşteţi frumos alaturi de doamna preoteasă cei trei copilaşi, să le oferiţi cea mai bună educaţie şi să faceţi totul pentru înflorirea comunităţii. Vă doresc ani buni de slujire, cât mai mulţi enoriaşi şi cât mai tineri.

 

Pr. Paroh Ioan Marius Corcheş: Şi eu vă multumesc, bucuria este de partea noastră şi să duceţi mai departe mesajul nostru, dragostea noastră duhovnicească şi vă aşteptăm ori de câte ori treceţi pe la noi pe Valea Arieşului să nu ne ocoliţi, să treceţi pe la noi pe la Sălciua să vă încărcaţi duhovniceşte.

 articol și fotografii: Cristina Oprea

 

Gala istoriei contemporane

Prima ediție a „Galei istoriei contemporane”, în organizarea Centrului de Studii în Istorie Contemporană și a Fundației Hanns Seidel România va premia cele mai bune apariții editoriale din 2015 pe teme de istorie contemporană.

Obiectivul proiectului este popularizarea istoriei contemporane și recompensarea autorilor și editurilor care publică sau traduc cărți pe această temă.
gala
Juriul Galei va selecta cea mai bună contribuție din fiecare categorie: cel mai bun debut, cea mai documentată cercetare, cel mai bun volum de istorie interbelică, cel mai bun volum de istorie a comunismului, cea mai importantă traducere a unei opere străine și cea mai bună carte de istorie contemporană. Premiile pentru volumele scrise de autori români vor reveni autorilor, iar premiul pentru traduceri va fi oferit editurii. Juriul „Galei istoriei contemporane” este format din Bogdan Murgescu, Theodor Paleologu și Dan C. Mihăilescu.

Volumele care vor intra în competiție pentru premiile Galei sunt:

1.Cea mai bine documentată carte
Mara Mărginean, Ferestre spre furnalul roşu. Urbanism şi cotidian în Hunedoara şi Călan (1945-1968), Editura Polirom
Dragoş Sdrobiș, Limitele meritocraţiei într-o societate agrară. Şomaj intelectual şi vradicalizare politică a tineretului în România interbelică, Editura Polirom
Luciana M. Jinga, Gen și reprezentare în România comunistă: 1944-1989, Editura Polirom

2.Cea mai bună carte de debut
Alexandra Toader, Cultul personalităţii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1944-1965), Editura Universităţii A. I. Cuza
Felician Velimirovici, Istorie și istorici în România comunistă (1948–1989), Editura Mega
Mara Mărginean, Ferestre spre furnalul roşu. Urbanism şi cotidian în Hunedoara şi Călan (1945-1968), Editura Polirom

3.Cea mai bună carte despre interbelic
Daniel Citirigă, Europa Centrală și tentația federalismului. Istorie și diplomație în perioada interbelică, Editura Cetatea de Scaun
Ionuţ Butoi, Mircea Vulcănescu – O microistorie a interbelicului românesc, Editura Eikon
Dragoş Sdrobiș, Limitele meritocraţiei într-o societate agrară. Şomaj intelectual şi radicalizare politică a tineretului în România interbelică, Editura Polirom

4.Cea mai bună carte despre comunism
Mara Mărginean, Ferestre spre furnalul roşu. Urbanism şi cotidian în Hunedoara şi Călan (1945-1968), Editura Polirom
Luciana M. Jinga, Gen și reprezentare în România comunistă: 1944-1989, Editura Polirom
Ioana Pârvulescu (coord.), Și eu am trăit în comunism, Editura Humanitas

5.Cea mai bună carte (premiul principal)
Dragoș Sdrobiș, Limitele meritocrației într-o societate agrară. Şomaj intelectual şi radicalizare politică a tineretului în România interbelică, Editura Polirom
Felician Velimirovici, Istorie și istorici în România comunistă (1948–1989), Editura Mega
Mara Mărginean, Ferestre spre furnalul roşu. Urbanism şi cotidian în Hunedoara şi Călan (1945-1968), Editura Polirom
Ionuţ Butoi, Mircea Vulcănescu – O microistorie a interbelicului românesc, Editura Eikon
Luciana M. Jinga, Gen și reprezentare în România comunistă: 1944-1989, Editura Polirom

6.Cea mai importantă traducere a unei opere străine
Anne Applebaum, Cortina de Fier. Represiunea sovietică în Europa de Est 1945-1956, Editura Litera
Katherine Verdery, Gail Kligman, Ţăranii sub asediu. Colectivizarea agriculturii în România (1949-1962), Editura Polirom
Simon Sebag Montefiore, Tânărul Stalin, Editura Polirom
Evghenia Ghinzburg, Destin în bătaia vântului. Jurnal, Editura Corint
Antony Beevor, Al doilea război mondial, Editura Rao Books

Pe lângă aceste categorii, în cadrul Galei va fi premiată și cea mai bine vândută carte de istorie contemporană, conform datelor primite de la editurile care publică volume de istorie contemporană.

Organizatori: Centrul de Studii în Istorie Contemporană şi Fundaţia Hanns Seidel România

Intrarea este liberă.

Premiera filmului „Istorii Despre Vlad Voievod Drăculea” la Tărgoviște

Docudrama „Istorii despre Vlad Voievod Drăculea”, realizată de Asociația LER cu sprijinul Fundației Dignitas, se bazează pe un scenariu original al scriitorului Vasile Lupașc, iubitor de istorie și pasionat de epoca marelui domnitor. Romanele sale istorice dedicate vieții și domniei lui Vlad Țepeț, scrise cu talent și pasiune de cercetător merită să facă parte din lecturile necesare.

vlad-voievod
Îi veți vedea pe Aureliu Surulescu, Ion Haiduc, actori români cunoscuți, dar și actori străini și actori amatori minunați! Regia Andrei Chiriac și o echipă tehnică de profesioniști! La premieră vor participa personalități ale vieții culturale, jurnaliști, realizatorii, profesori, elevi, studenți.
Pe lângă proiecția filmului, vă veti bucura de o atmosferă de sărbatoare medievală, mereu incitantă pentru copii, tineri și cei mai puțin tineri.

Filmul va fi lansat sâmbătă, 24 septembrie la Târgoviște, ocazie cu care Turnul Chindiei va fi luminat pentru prima dată în culorile roșu, galben și albastru.

DIVERSITATEA LINGVISTICĂ ESTE SĂRBĂTORITĂ LA BUCUREȘTI cu ocazia celei de-a 15-a ediții a Zilei Europene a Limbilor

Pentru a sărbători diversitatea lingvistică europeană, Muzeul Național al Țăranului Român va găzdui Ziua Europeana a Limbilor sâmbătă, 24 septembrie 2016,  între orele 11.00 și 17.00. Iniţiat de către Reprezentanța Comisiei Europene în România și membrii Clusterului EUNIC București (Rețeaua Institutelor Naţionale de Cultură din Uniunea Europeană), evenimentul este organizat sub forma unui târg lingvistic, care propune publicului să descopere prin joc bogăția culturală a spațiului european.

ziua-europeana-a-limbilor

În cadrul celei de-a 15-a ediții, care se va desfășura pe tema călătoriei printre stereotipurile Europei, publicul este invitat să descopere bogăția culturală a continentului prin jocuri lingvistice și concursuri. Participanții, adulți și copii, sunt aşteptaţi să treacă pe la toate cele 14 standuri și să participe la activitățile propuse, pentru a descoperi cuvântul-cheie al călătoriei. Premii atractive, constând în cărți, dicționare, ghiduri turistice sau de conversație, CD-uri și multe alte surprize vor răsplăti efortul detectivilor.

 

La inițiativa Uniunii Europene și a Consiliului Europei, Ziua Europeană a Limbilor este sărbătorită în fiecare an în preajma zilei de 26 septembrie, începând cu 2001. Cetățenii europeni sunt invitați să învețe cât mai multe limbi, la orice vârstă, atât la școală cât și în afara ei. Diversitatea lingvistică reprezintă cheia unei mai bune comunicări interculturale și este unul din elementele principale ale bogatului patrimoniu cultural al Uniunii Europene.

 

Ziua Europeană a Limbilor la București 2016 este un proiect al clusterului EUNIC București, coordonat de Reprezentanța Comisiei Europene în România, Goethe-Institut și Institutul Francez și organizat împreună cu: Centrul Ceh, Centrul Cultural Turc „Yunus Emre”, Forumul Cultural Austriac, Fundația Culturală Greacă, Institutul Italian de Cultură „Vito Grasso”, British Council, Institutul Polonez, Institutul Cultural Român, Institutul Cervantes, Institutul Camões, Institutul Balassi – Institutul Maghiar din București și Delegaţia Valonia-Bruxelles.

 

Programul Zilei Europene a Limbilor la București și alte informații sunt disponibile pe site-urile organizatorilor, pe pagina: www.facebook.com/ZiuaLimbilorBucuresti, precum și pe cea dedicată evenimentului: https://www.facebook.com/events/330781330589685. Accesul la eveniment este liber și are loc în limita locurilor disponibile, fără înscriere prealabilă.

 

Acest proiect, organizat de către Reprezentanța Comisiei Europene în România și cluster-ul EUNIC România,  a fost realizat datorită sprijinului acordat de către Muzeul Național al Țăranului Român.

OMAGIU CINEMATOGRAFIC LUI BRANCUSI la Targu Jiu, Hobita, si Pestisani, judetul Gorj

Comunicat de presa

Fundatia Convergente Europene in parteneriat cu Uniunea Cineastilor din Romania (UCIN), Fundatia Arte Vizuale (FAV), Primaria Comunei Pestisani si Liceul Tehnologic „Constantin Brancusi” Pestisani,  judetul Gorj organizeaza, cu sprijinul Centrului National al Cinematografiei din Romania, PROIECTUL CULTURAL-CINEMATOGRAFIC „OMAGIU LUI BRANCUSI”.

Evenimentul se va desfasura in perioada 21 – 23 septembrie 2016 la Targu Jiu, Hobita, si Pestisani, judetul Gorj. 

brancusi-e1474431199531

Scopul evenimentului cultural – cinematografic, “OMAGIUL LUI BRANCUSI”, este de a stimula, prin intermediul filmelor romanesti cunoasterea si intelegerea operei marelui artist roman Constantin Brancusi de catre tineri, in special, dar si de catre locuitorii judetului Gorj, in general.

Manifestarea debuteaza in 21 septembrie 2016, orele 13.00, cu o conferinta intitulata „In lumea lui Brancusi”, la care sunt invitate personalitati de marca din domeniul artelor frumoase si ale cinematografiei, participantii avand astfel ocazia de a-si imbunatatii cunostintele asupra operei marelui Brancusi.

Evenimentul continua in 22-23 septembrie 2016 cu difuzarea unor filme despre Brancusi si personalitati gorjene proiectate in arealul natal al artistului, Hobita –Pestisani, precum si in Parcul „Coloana fara sfarsit” din Targu Jiu. Programul va fi completat cu momente teatrale, muzica clasica si „Aforisme Brancusi” sustinute de artisti gorjeni.

In utima zi a evenimentului, 23 septembrie 2016,  aproximativ 46.000 de elevi, din 271 de unitati de invatamant din judetul Gorj vor aduce un omagiu marelui artist prin vizionarea la aceeasi ora, numita ORA BRANCUSI, a filmului documentar dedicat personalitatii si operelor marelui sculptor „Coloana sau Lectia despre infinit”, in regia lui Laurentiu DAMIAN.

Intrarea la eveniment este libera.

PERSONALITATILE INVITATE: academician Razvan THEODORESCU, Prof. Univ. Dr. Laurentiu DAMIAN, Prof. Univ. Dr. Ioan CARMAZAN, Prof. Univ. Dr. Cristian VELESCU, Calin CALIMAN istoric si critic de film.

Manifestarea se bucura de sustinerea Consiliului Judetean Gorj, Primariei Targu Jiu, Inspectoratului Scolar Judetean Gorj si a Teatrului dramatic „Elvira Godeanu”.

Partenerii media ai manifestarii sunt: TVR 1, TV Gorj, Acces TV, Accent TV, TV Sud, n-sat TV; Tele3, TVR Craiova, Radio Romania – Actualitati, Radio Romania – Cultural, Romania International, Radio Romania – Oltenia Craiova, Radio Targu Jiu, Radio Infinit, Radio Accent, Radio Omega, Adevarul, Ziarul Universul, Pandurul, Gazeta de Sud, domino.ro, Exclusiv, Gorjeanul, Vertical, Impact in Gorj, cult-ura.ro, Revista Contemporanul – Ideea Europeana, Revista Film a UCIN.

– See more at: http://radioromaniacultural.ro/omagiu-lui-brancusi/#sthash.C46NkbPx.dpuf

Un vot corect și real în diaspora

Românii din diaspora sunt folosiți de autorități numai în campaniile electorale sau atunci când guvernul României vrea să le ia banii. În rest, interesul este foarte scăzut, ba chiar s-ar putea spune că există un dispreț al României față de cei care trimit miliarde de euro anual, sumă taxată și impozitată de către stat.

Numărul celor plecați din România este foarte mare, se vehiculează cifra de 5, 7 sau chiar 10 milioane, incluzând românii de peste Prut. Românii de pretutindeni au chiar și reprezentanți în Parlament, 4 deputați și 2 senatori, în total 6 reprezentanți, oameni care au candidat în numele unor partide politice total dezinteresate de realitățile românilor care trăiesc în afara țării de origine.

vot

Prezența acestor „reprezentanți” este o altă dovadă concretă a discriminării la care sunt supuși românii de pretutindeni, algoritmul de reprezentare fiind în România de 1 deputat la 70.000 de locuitori și 1 senator la 160.000 de locuitori.

Pentru un număr de 5 milioane de trăitori în afara țării, un calcul simplu arată că numărul legal ar trebui să fie de 71 de deputați și 31 de senatori. Ca și comparație, formațiuni politice ca și UNPR sau ALDE dețin 34 respectiv 26 de deputați. Cum au ajuns guvernanții români să hotărască un număr de 6 reprezentanți ai diasporei, rămâne o enigmă.

Mai multe organizații ale diasporei au cerut aplicarea unitară a legii reprezentanților, dar, așa cum era de așteptat, au fost ignorate, inclusiv de către cei 6 „reprezentanți”.

Pe data de 11 decembrie vor avea loc alegeri legislative în România, iar diaspora va fi nedrept reprezentată, încă o dată, de către 6 reprezentanți politici, fără o legătură reală cu românii de pretutindeni.

Guvernanții români nu vor accepta niciodată o schimbare legislativă electorală, aceasta însemnând ca diaspora să devină a treia putere politică din România.

Singura soluție este organizarea unui exercițiu democratic susținut de românii de pretutindeni prin care să ne votăm, direct și electronic (online), reprezentanții folosind același algoritm. Prin acest mijloc vom putea arăta că diaspora știe să scape de manipularea permanentă din partea forțelor politice de la București.

Este nevoie de o reală colaborare a asociațiilor, organizațiilor și persoanelor de bună-credință pentru a reuși acest lucru. Astfel, având un obiectiv comun, vom reuși să facem istorie dar numai prin colaborare.

Cristian Bucur, Montreal, Canada

Pentru a vă alătura acestei inițiative, ne puteți contacta la: alegeri2016@votdiaspora.com

 

În așteptarea deciziei la Cluj – Capitală Culturală Europeană

Vino vineri 16 septembrie la ora 16:00 în Piața Unirii pentru a aștepta împreună timp de o oră decizia juriului privind decernarea titlului de Capitală Culturală Europeană!

Vino să fim împreună, în centrul orașului care ne aparține, români, maghiari, germani, evrei, romi, ortodocși, catolici, protestanți, bogați, săraci – toți cetățenii Clujului!

Dacă câștigăm, câștigăm împreună.
Dacă pierdem, pierdem împreună.
E un moment unic de a spune: suntem împreună.

Orașul Cluj

cluj

Floating world, expoziție de fotografie, MIRELA BICHIGEANU

DanaArtGallery și Metropolis Art Collection vă invită la prima expoziție personală a Mirelei Bichigeanu.

03

Unde: Metropolis Center – Str. Grigore Alexandrescu nr. 89 – 97, București, lânga Readers Cafe.
Cand: 26 septembrie 2016 – 15 octombrie 2016
Expoziția se poate vizita în fiecare zi de luni – sâmbătă între orele 12:00 – 20:00
Vernisaj: 29 septembrie 2016, ora 19:00
„Introspecția nu poate fi fotografiată. Floating world este o expoziție despre căutare. Uneori se face intuneric, dar mergem înainte, și dacă cineva ne-ar trimite poze din excursia asta, cam așa cred eu că ar arăta. Nu mă pricep la experiențe, dar ceva mă face să recunosc tranziția spre calm și împăcare, stări după care alerg instinctiv.” Mirela Bichigeanu
Mirela Bichigeanu este fotograf de peste 15 ani. Acum urmează cursurile de master `Fotografie și imagine dinamică` ale Universității de Arte, București. A expus la Salonul fotografului Român, Sala Constantin Brâncuși, Palatul Parlamentului; Trecut-au anii, Librăria Cărturești; Ipostaze Urbane – Mișcare, Danaart Gallery; Salonul de fotografie, Foto4all, Muzeul Țăranului, Salonul internațional de artă fotografică din Cairo, Salonul internațional de artă fotografică din Serbia și Salonul internațional de artă fotografică din Cacak.

Descopera arhiva fotografica Agerpres, expozitie la MNC, 14 septembrie – 14 octombrie 2016

COMUNICAT DE PRESĂ

12 septembrie 2016

 

“Descoperă Arhiva Fotografică Agerpres”, la Muzeul Naţional Cotroceni

Muzeul Naţional Cotroceni în parteneriat cu Agenţia Naţională de presă „Agerpres“ prezintă la sediul muzeului expoziţia “Descoperă Arhiva Fotografică Agerpres”.

Parteneriatul dintre Muzeul Naţional Cotroceni şi Agenţia Naţională de Presă „Agerpres“ este unul de tradiţie, concretizat de-a lungul timpului în promovarea reciprocă de imagine şi colaborarea în cadrul unor proiecte expoziţionale de excepţie.

Agenția Națională de Presă Agerpres“ a fost prezentă de-a lungul timpului, prin jurnaliștii şi fotografii ei, la toate marile evenimente din istoria contemporană a României. Agenția Națională de Presă Agerpres“ deține o vastă arhivă de fotografii, ce cuprinde milioane de imagini realizate din anul 1927 până astăzi. Atât arhiva de fotografie, cât și cea de știri, funcționează în cadrul redacției Documentare-Arhivă, cu rolul de a pune în valoare acest patrimoniu de știre scrisă și de imagine.

arhivacotroceni

Fotografiile de presă expuse reflectă viaţa politică, cultural-artistică, economică, socială și sportivă a ţării, dar și marile transformări și evenimente care au avut loc de-a lungul timpului.  Fotografiile nu sunt retușate, ci sunt păstrate în forma originală, orice intervenție diminuând valoarea lor.

Imaginile alb-negru şi color din arhiva fotografică „Agerpres“ sunt adevărate opere de artă, care vor conduce publicul vizitator spre o călătorie în timp, prin istoria României.

Expoziţia va putea fi vizitată în perioada 14 septembrie – 14 octombrie 2016.

 

Parteneri media: Agenţia Naţională de Presă „Agerpres“, Onlinegallery.ro, TVR Internaţional HYPTV, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio Bucureşti FM, Radio România Internaţional, Vacanţe la ţară, Diplomat Club, ArtOut.ro, Fundaţia Culturală „Magazin Istoric“, Redescoperaistoria.ro, Historia, Traveller Magazin, QMagazin

Persoană de contact

Ştefania Dinu – Manager interimar

tel: 021.317.31.00

e-mail: relatiipublice@muzeulcotroceni.ro