Go to ...

Mandri de parteneriatul cu Agerpres

Agentia Nationala de Presa a Romaniei

RSS Feed

29 martie 2024

Chișinău – Comemorare dedicată unirii din 1918


Acum 104 ani, la data de 27 martie 1918, Sfatul Țării din Moldova a votat unirea cu România.

Sâmbătă 26 martie 2022, la Universitatea Tehnică a Moldovei din Chișinău a avut loc o remarcabilă comemorare a acestui act de mare importanță pentru români, comemorare cu participare internațională concretizată prin organizarea unei ample conferințe cu titlul „Integrarea Europeană și Reunificarea: căi de realizare” !

În contextul situației internaționale actuale atât de dramatice, moldovenii de dincolo de Prut sunt foarte neliniștiți și încearcă să analizeze cum s-ar  putea pregăti  „ spinoasa cale a unirii”.

Am urmărit de la distanță în direct dezbaterile de la Chișinău la care au participat mai ales profesori universitari într-o atmosferă foarte clasică. De altfel, toată lumea poate să urmărească colocviul in replay conectându-se la adresa : https://utm.md/live/

Cum spunea profesorul Vasile Puiu, pentru moldovenii de dincolo de Prut, unirea este „între năzuință și  speranță”.   Profesorul  Anatol Petrencu  a prezentat aspecte istorice de la unirea din 1918, insistând asupra aportului lui Alexandru Marghiloman.

Am fost emoționată să ascult planurile, frământările, argumentele aduse de participanți în favoarea unei reunificări viitoare.  Prof. Andrei Groza , prof. Valeriu Cușnir, prof. Valeriu Cerba și  de altfel, toți participanții  doresc unirea cu România  și chiar încearcă să o pregătească.

Câțiva cred totuși că pot să se salveze de ruși păstrând neutralitatea și încercând apoi să intre în Uniunea Europeană prin forțele proprii (precum academician Grigore Tinică).

Prof. Alexandru Arseni consideră ca unitatea națională e un principiu al coeziunii Uniunii Europene.

Profesorul Valeriu Dulgheru a făcut chiar un scurt rezumat prezentând căile care ar putea conduce la unire 

(puteți să-l ascultați în înregistrare între minutele 1h 51’ și 2h 05’).:

  1. Unirea imediată necondiționată, posibilitate pe care o consideră periculoasă și foarte dificilă acum (mai ales că sondajele nu arată o adeziune majoritară),
  2. Pregătirea reunirii cu o prima etapă  (materializată de exemplu printr-o uniune statală între Moldova și România, cum preconiza Nicolae Dabija) și doar apoi o integrare în Uniunea Europeană. (Din păcate, costurile reunificării vor fi mult mai mari acum decât ar fi fost în 1990).
  3. Pregătirea intrării în Uniunea Europeană și doar mai târziu reunirea cu țara.

Participanții au insistat asupra necesității unității naționale prin aplanarea diferențelor de opinii,  profesorul Valeriu Dulgheru lansând îndemnul : „Să ne facem prieteni, nu dușmani !”

Participanții se gândesc la evenimentele care se desfășoară precipitat atât de aproape de graniță cu neliniște, dar și cu speranță. Am auzit o exclamație la unison : „ Cine și-ar fi putut  închipui acum două luni că Moldova va depune o cerere de aderare la Uniunea Europeană !”

Un interlocutor pe care l-am remarcat a fost colonelul Anatol Caraman  (președinte al asociației veteranilor de război) care a zis ca e inutil de vorbit despre unire atâta timp cât „dușmanul e la hotar și de fapt chiar în interior” în Transnistria  (puteți să-l ascultați în înregistrare la minutul 4h 20’). El atrage atenția asupra faptului că,  din cauză că ucrainenii rezistă la Mikolaiv, rușii se îndreaptă acum spre intersecția șoselelor Odesa – Kiev / Chișinău – Poltava. (M-am uitat pe hartă și bănuiesc că aceasta intersecție se găsește la Kirovohrad.)  Domnul Caraman zice că rușii vor să ajungă la drumul spre Moldova, deoarece au interes  să facă joncțiunea cu armata rusă din Transnistria (care ar putea să le aducă arme și soldați). El consideră că Moldova ar trebui să lupte pentru apărarea sa.

Am remarcat de asemenea intervenția doamnei Antonina Rosu, cercetătoare în domeniul etnografic și în același timp meșter popular (costume populare și țesături românești) care a organizat o expoziție de artă populară și a vorbit cu însuflețire despre arta românească care e aceeași de o parte și alta a Prutului (puteți să o ascultați în înregistrare la minutul 4h 50’).

Profesorul Alexandru Herlea, președintele asociației „La Maison Roumaine” din Paris a scris un document destinat acestui eveniment; o problemă tehnică a împiedicat însă participarea sa în direct.

Sper ca viitorul să fie de partea celor optimiști si Moldova să-și găsească drumul alături de patria mama.

Relatare :: Simina Lazăr

More Stories From News

About Asociaţia Jurnaliştilor Români de Pretutindeni