COMUNICAT DE PRESĂ

La 6 aprilie 2021, Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion I. Jinga, a participat la reuniunea de informare online pentru ambasadori și diplomați acreditați la ONU, privind activitatea Lancet COVID-19 Commission, creată în iulie 2020 în vederea accelerării procesului de identificare a unor soluții globale, echitabile și de durată la pandemia de COVID-19. Evenimentul a fost gazduit de Reprezentantul Permanent al Columbiei la ONU, ambasadorul Guillermo Fernandez de Soto Valderrama și Profesorul Jeffrey D. Sachs, unul dintre cei mai apreciați experți la nivel mondial în domeniul dezvoltării durabile, Președinte al organizației UN Sustainable Development Solutions Network și al Lancet COVID-19 Commission.

Au susținut prezentări: Profesorul Jeffrey Sachs; Maria Elena Bottazzi – Decan asociat, Colegiul de Medicină Baylor, Universitatea Hudson, Texas; Profesorul Joseph Allen – Universitatea Harvard ; Profesorul Felipe Larrain – Pontificia Universidad Catolica, fost Ministru de Finanțe, Chile; și Maria Fernanda Espinosa – fost Președinte al Adunării Generale a ONU, fost Ministru de Externe și al Apărării, Ecuador. 

Discuțiile s-au concentrat asupra situației actuale generate de pandemie și a principalelor provocări: accesul universal la vaccinuri și tratamente; condiții sigure pentru reluarea muncii, a activităților școlare și călătoriilor; implicații financiare și fiscale globale ale pandemiei; rolul diplomației globale în combaterea pandemiei.

În intervenția sa, ambasadorul României la ONU a apreciat că: “Fiind rezultatul interconectării globale, consecințele pandemiei de COVID-19 pot fi gestionate doar folosind avantajele interconectării globale: coordonarea politicilor de răspuns, maximizarea beneficiilor oferite de statutul de membru în diferite organizații internaționale, schimbul de informații și bune practici, distribuția pe scară largă a vaccinurilor și tratamentelor, cooperarea tehnologică. În centrul eforturilor de diminuare a efectelor pandemiei trebuie să se afle încrederea în instituții, în guverne, în partenerii și interlocutorii internaționali. Absența încrederii subminează răspunsul sistemelor de sănătate publică, amenință coeziunea socială, incită la violență și conflict și alimentează dezinformarea. Mai multă încredere înseamnă mai multă cooperare și mai puține conflicte”.

Diplomatul român a opinat, totodată, că diplomația păstrează un rol central în aceste demersuri: “Sperăm că această criză se va încheia curând, însă nu există dubii că efectele sale vor rămâne prezente pe termen lung. Revoluția digitală și folosirea tehnologiilor disruptive fac acum parte din viața cotidiană a oamenilor, iar viitorul se va baza tot mai mult pe conectivitate, rețele fluide și colaborare. Ca practicanți ai relațiilor internaționale, diplomații au datoria fundamentală de a reprezenta interesele țărilor lor. Peste tot în lume, oamenii se află în competiție, stabilesc ierarhii de putere și caută prestigiu; în același timp, resursele naturale sunt supra-exploatate, cu costuri enorme pentru mediul înconjurător, punând în pericol viitorul generațiilor următoare. De aceea, diplomația globală trebuie să se bazeze pe un recurs comun la rațiune. În primul rând, trebuie să fim conștienți că acțiunile noastre au capacitatea de a afecta întreaga planetă. În al doilea rând, trebuie redus potențialul de conflict rezultat din așa-numita tragedie a resurselor globale comune. În al treilea rând, indiferent cum vom modifica structurile de guvernanță globală, obiectivul general trebuie să fie sustenabilitatea. Și, în al patrulea rând, acțiunile noastre trebuie să se bazeze pe date riguroase; adevărul științific nu dispare dacă ne facem că nu îl vedem – din contră, consecințele sale devin mai acute.”

Ambasadorul Jinga a subliniat că: “Alăturându-se eforturilor internaționale de a găsi soluții la aceste probleme globale, la 7 aprilie 2021, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății, Președintele României, Domnul Klaus Werner Iohannis, găzduiește la București un eveniment organizat împreună cu Organizația Mondială a Sănătății, pe tema „Schimbările climatice, relația om – natură și sănătatea publică”, obiectivul fiind generarea unei dezbateri cu privire la efectele schimbărilor climatice asupra sănătății publice, relația dintre degradarea mediului înconjurător și apariția pandemiilor, precum și măsuri pentru a întări reziliența sistemului românesc de sănătate în fața acestor provocări.”