Comunicat de presa 20 februarie 2020

Dr. Mirel Birlan, cercetator la Observatorul din Paris si la Institutul Astronomic al Academiei Romane, face parte dintr-o echipa de oameni de stiinta care a obtinut imagini ale asteroidului Pallas, al treilea obiect ca marime din centura de asteroizi, pentru a intelege  mai bine orbita sa extrem de inclinata. Echipa a descoperit ca suprafata asteroidului este presarata cu atat de multe cratere, incat oamenii de stiinta l-au poreclit „minge de golf”. Echipa de cercetare a ajuns la concluzia ca aceste cratere sunt o consecinta a unei perioade din istoria asteroidului marcata de coliziuni violente si ca aceasta ar putea fi explicatia inclinatiei neobisnuite a orbitei sale, care a surprins oamenii de stiinta cateva secole la rand.

Diametrul asteroidului Pallas este aproape a saptea parte din diametrul Lunii. Timp de secole, astronomii au observat ca asteroidul orbiteaza in jurul Soarelui de-a lungul unei orbite extrem de inclinate comparativ cu majoritatea obiectelor ceresti din centura de asteroizi. Aceasta inclinatie a ramas mult timp un mister.

Acum, o echipa europeana de cercetare, condusa de Dr. Pierre Vernazza de la Laboratoire d’Astrophyisque de Marseille din Franta, din care face parte si Dr. Mirel Birlan, a obtinut imagini ale lui Pallas folosind Telescopul VLT (Very Large Telescope) al organizatiei European Southern Observatory (ESO) —  un ansamblu de patru telescoape, fiecare dintre ele avand o oglinda cu diametru de 8 metri, situat intr-o zona muntoasa din Chile.

Imaginile de rezolutie inalta dezvaluie o suprafata cu multe cratere. In plus, echipa a reconstituit forma asteroidului in 3D, relevand un obiect impanzit de cratere atat la poli, cat si in regiunile ecuatoriale. Cercetatorii au identificat 36 de cratere cu un diametru mai mare de 30 km, acoperind mai bine de 10% din suprafata asteroidului —  dovada ca Pallas a cunoscut o perioada turbulenta de coliziuni de-a lungul istoriei sale, de doua sau chiar trei ori mai intensa decat cea a asteroizilor mai mari precum Ceres si Vesta. Suprafata cu multe cratere ar putea sa explice si de ce Pallas si-a pastrat forma initiala, de imediat dupa formare, in timp ce perioada marcata de coliziuni ar putea fi explicatia pentru orbita inclinata a asteroidului.

Imaginile asteroidului au evidentiat, de asemenea, o pata stralucitoare pe suprafata asteroidului Pallas. Cea mai probabila explicatie pentru originea acestei descoperiri este aceea ca pe suprafata asteroidului exista un depozit important de sare, cu proprietati de reflexie mult diferite de alte regiuni ale suprafetei. Cel mai probabil aceste saruri din regiunile stralucitoare sunt datorate unui amestec de apa si compusi din siliciu. 

Cercetarile realizate de echipa europeana au dus si la descoperirea familiei de asteroizi Pallas, un grup de asteroizi de mici dimensiuni. Simulari ale ciocnirilor cu Pallas sugereaza ca aceasta familie ar putea fi rezultatul unei coliziuni violente cu un obiect cu diametru intre 20 si 40 de km, de acum 1,7 miliarde de ani. 

Asteroidul 3200 Phaeton, identificat drept sursa curentului de meteori Geminide, vizibil de pe Pamant in luna decembrie, face parte din familia Pallas si ar putea sa ne ofere indicii pentru intelegerea originii corpului mama. Din acest motiv, observarea meteorilor si colectarea meteoritilor care provin din fragmentele asteroidului Phaeton ne pot da indicatii pretioase despre formarea si evolutia asteroidului Pallas.

Rezultatele au fost publicate in Nature Astronomy. https://www.nature.com/articles/s41550-019-1007-5

***

Agentia Spatiala Romana (ROSA) este o institutie publica finantata integral din venituri proprii, functionand conform Hotararii Guvernului Romaniei nr. 923/20.11.1995 si a actelor ulterioare in sistemul Ministerului Educatiei si Cercetarii Stiintifice — Autoritatea Nationala Pentru Cercetare Stiintifica si Inovare (A.N.C.S.I.). ROSA dezvolta Programul National Spatial si coordoneaza implementarea acestuia prin proiecte de cercetare si aplicatii spatiale, fiind autorizata sa infiinteze centre de cercetare si dezvoltare. Totodata, Agentia este organizatia conducatoare a Programului de Cercetare, Dezvoltare si Inovare STAR — Tehnologie Spatiala si Cercetare Avansata (Space Technology and Advanced Research). ROSA reprezinta Guvernul Romaniei in programe de cooperare internationala, precum cele cu Agentia Spatiala Europeana (ESA) sau Organizatia Natiunilor Unite (ONU). Agentia desfasoara si propriile proiecte de cercetare stiintifica si dezvoltare prin ROSA Research Centre. Din 2004 Agentia este condusa de Presedinte, Dr. Fizician Marius-Ioan Piso.

Pentru a fi la curent cu cele mai noi stiri din partea Agentiei Spatiale Romane, va rugam sa completati formularul disponibil aici.