COMUNICAT DE PRESĂ

Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion I. Jinga, a susținut marţi, 19 noiembrie 2019, o intervenție în Consiliul de Securitate al ONU, în cadrul dezbaterii deschise privind rolul reconcilierii în menţinerea păcii şi securităţii internaţionale.

Diplomatul român a arătat că, deşi nu există un model prestabilit care să garanteze succesul reconcilierii post-conflict, pot fi identificate o serie de recomandări universal valabile. Între acestea, se remarcă necesitatea ca responsabilitatea primară pentru procesul de reconciliere să revină actorilor naţionali. Comunitatea internaţională și ONU pot oferi asistență constând în diseminarea de bune practici, promovarea normelor și standardelor internaționale, furnizarea de expertiză în domeniul reconstrucției instituţiilor democratice și consolidarea statului de drept, precum și asistență pentru dezvoltare, dezvoltarea economică durabilă reprezintând unul dintre cele mai puternice stimulente pentru reconciliere.

În al doilea rand, este vorba de asigurarea inclusivității unui astfel de proces, prin implicarea femeilor şi a tinerilor în efortul de reconciliere, având în vedere succesul dovedit al prezenței femeilor în solutionarea conflictelor și consolidarea păcii, dar și capacitatea tinerei generații de a actiona ca agent al schimbării și pentru depășirea stereotipurilor. În fine, în al treilea dar nu ultimul rând, trebuie avută în vedere consolidarea parteneriatelor cu organizații regionale și sub-regioanale cum sunt Uniunea Africană, UE sau ECOWAS (Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest), precum și la nivel inter-instituţional, în cadrul ONU.

În acest context, ambasadorul Jinga a amintit că: “În timpul președinției române a Comisiei pentru Consolidarea Păcii (PBC), în 2018, una dintre prioritățile noastre a reprezentat-o consolidarea sinergiei dintre PBC, Fondul pentru Consolidarea Păcii și Consiliul de Securitate. PBC trebuie să își valorifice mai bine poziția sa unică în susținerea eforturilor de reconciliere, având în vedere rolul de liant pe care îl are între statele membre, sistemul ONU, instituțiile financiare internaționale, organizațiile regionale și societatea civilă, dar şi posibilitatea de a interveni în toate etapele unui conflict”.

Nu în ultimul rând, remarcând că “reconcilierea este, deopotrivă, un proces și un obiectiv pentru a cărui atingere este necesară inplicarea întregii societăți”, a aratat că procesele informale de reconciliere, care se desfăşoară la nivelul indivizilor şi a comunităţilor, completează cu succes eforturile instituţionale şi legale, prin contribuţia pe care o pot aduce la consolidarea încrederii între părţile aflate în conflict.