Go to ...
RSS Feed

Reprezentantul Permanent al României la ONU a introdus în plenul Adunării Generale rezoluția ”Pentru un comerț fără instrumente de tortură: examinarea fezabilității, scopului și parametrilor pentru posibile standarde internaționale comune”


COMUNICAT DE PRESĂ

La 28 iunie 2019, Reprezentantul Permanent al României la ONU, Ambasadorul Ion I. Jinga, vorbind în numele Uniunii Europene și al Alianței Globale pentru Comerț fără Instrumente de Tortură, a introdus în Adunarea Generală a ONU proiectul rezoluției ”Pentru comerț fără instrumente de tortură: examinarea fezabilității, scopului și parametrilor pentru posibile standarde internaționale comune”.

Argumentând importanța adoptării rezoluției, diplomatul român a spus: ”Motivul pentru care tot mai multe state solicită o examinare atentă a acestui comerț îl reprezintă faptul că este de neconceput să închidem ochii la importul și exportul produselor utilizate pentru a produce tortură, suferință și moarte. Câteva exemple sunt concludente: bastonul cu spini de metal, centura cu șocuri electrice, camera de gazare portabilă. Comunitatea internațională condamnă tortura și a subliniat în repetate rânduri imperativul cooperării pentru eradicarea acesteia. Simplu spus, dreptul internațional plasează tortura în afara legii”.

Subliniind că 166 de state au ratificat Convenția ONU împotriva Torturii, a arătat că adoptarea unor măsuri privind reglementarea comerțului cu bunuri ce pot servi pentru tortură, ori pentru alte tratamente degradante și inumane, reprezintă o modalitate esențială prin care poate fi asigurată prevenirea unor astfel de acte: “Această rezoluție are în vedere, în primul rând, să solicite opinia tuturor statelor membre ONU privind modalitațile prin care să fie formulate standarde internaționale comune în materie. În acest scop, va fi constituit un grup de experți interguvernamentali aleși pe baza principiului distribuției geografice echitabile, care va fi însărcinat să prezinte un raport celei de-a 75-a sesiuni a Adunării Generale a ONU”.

Răspunzând preocupărilor exprimate de unele state, care consideră că rezoluția reunește inadecvat aspecte de comerț și drepturile omului, sau că inițiatorii săi ar urmări promovarea de măsuri protecționiste, ambasadorul Jinga a subliniat că membrii Alianței Globale sunt recunoscuți drept susținători fermi ai comerțului liber și ai sistemului comercial multilateral: ”Angajamentul în favoarea comerțului liber nu înseamnă, însă, că trebuie să tolerăm importul și exportul bunurilor produse în mod expres pentru a tortura sau ucide. În același timp, nu este un demers neobișnuit ca ONU să abordeze probleme ce reunesc aspecte comerciale cu cele care privesc drepturile omului – stau mărturie în acest sens Procesul Kimberley, care interzice comerțul cu diamante însângerate și Ghidul ONU privind Afaceri și Drepturile Omului. Textul rezoluției propuse astăzi spre adoptare clarifică faptul că această inițiativă nu urmărește să creeze bariere în calea comerțului internațional”.

Rezoluția ”Pentru un comerț fără instrumente de tortură: examinarea fezabilității, scopului și parametrilor pentru posibile standarde internaționale commune” a fost adoptată în aceeași zi, cu 81 de voturi în favoarea sa, 20 împotrivă și 44 de abțineri.

Elemente de context

Comerțul cu bunuri folosite pentru tortură și alte tratamente sau pedepse crude, degradante ori inumane a reprezentant o preocupare de lungă durată a ONU. Cu mai bine de 30 de ani în urmă, primul Raportor Special privind Tortura, numit de Comisia pentru Drepturile Omului, a abordat această problemă într-un raport în care avertiza asupra acestor aspecte. Mai multe rezoluții au fost adoptate ulterior, cea mai recentă fiind Rezoluția 72/163 privind tortura, adoptată prin consens. Organizații regionale precum Comisia Uniunii Africane și OSCE au recunoscut gravitatea comerțului cu instrumente de tortură și au recomandat adoptarea de măsuri concrete pentru stoparea acestuia.

Alianța Globală pentru Comerț fără Instrumente de Tortură este formată din următoarele țări și organizații:

Albania, Argentina, Armenia, Australia, Austria, Belgia, Bosnia și Herțegovina, Brazilia, Bulgaria, Canada, Capul Verde, Chile, Columbia, Costa Rica, Croația, Ciprus, R. Cehă, Danemarca, Ecuador, El Salvador, Estonia, Finlanda, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Ungaria, Ișlanda, Irlanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Madagascar, Malta, Mexic, R. Moldova, Mongolia, Muntenegru, Olanda, New Zeelandă, Nicaragua, Macedonia de Nord,  Norvegia, Palau, Panama, Paraguay, Polonia, Portugalia, România, Serbia, Seychelles, Slovenia, Slovacia, Spania, Suedia, Elveția, Ucraina, Marea Britanie, Uruguay, Vanuatu, Uniunea Europeană.

More Stories From News

About Asociaţia Jurnaliştilor Români de Pretutindeni,